Sâmbătă, 13 mai, de la ora 19:00, pe TVR 1 şi online pe TVR+, v-am aşteptat cu o nouă oră magică la „Teleenciclopedia”.
BERNARDO BELLOTTO: VEDERE DIN VARŞOVIA, DE PE TERASA PALATULUI REGAL
În centrul tabloului, printre arbori, se observă o structură ciudată. Nu este un iglu din Nordul Extrem, ci mai degrabă sera unui agricultor priceput. Expansiunea orașului nu lăsa răgaz pentru armonizarea zonelor rurale și urbane, deseori acestea intersectându-se dezordonat. Câteva palate, și multe biserici, domínă mulțimea caselor mizere. Neîngrădiți de zidurile vechii cetăți, nobilii bogați și clerul au traversat Vístula și au clădit reședințe opulente printre mahalalele plebei. Suveranul a decis inclusiv restaurarea unor clădiri precum Castelul Regal – unde, la ultimul etaj, a înființat Sala Canaletto – numită astfel după pseudonimul lui Bellotto.
GULAG: 1918-1938
Sistem represiv criminal, de o amploare și longevitate fără egal, Gulagul reprezintă un fenomen cu importanță majoră în istoria secolului trecut. Între 1918 și 1960, peste 500 de complexe concentraționare au „înghițit” 18 milioane de prizonieri, desemnați vinovați, adică un adult din şase. Dintre aceștia, aproape 10% și-au pierdut viața. „Administrația Centrală a Lagărelor”, pe scurt GULAG, forma un „stat în stat”, cu legi și organizare de neînțeles, încă secrete.
ALEXANDRIA
În Egiptul antic, la răscrucea dintre Orient și Occident, se afla Al Iskandariyyah (Alexandria), capitală culturală a helenismului pentru cel puţin trei secole. Îmbrățișată de Marea Mediterană, în nord, și de Lacul Mareotis, în sud, aşezarea visată şi întemeiată de Alexandru cel Mare a fost hărăzită să devină cea mai grandioasă metropolă a lumii – adăpostind, în perioada de glorie, un milion de locuitori. Forma ortogonală şi regulată, la o scară atât de mare a proiectului, a influențat decisiv evoluția arhitecturii. Nucleul comerțului pe Mediterană, Alexandria s-a dezvoltat mai ales sub Dinastia Ptolemaică, reușind să zdruncine hegemonia Atenei.
CLANUL MICULUI BABUIN
Zilnic, babuinii alternează mai multe reprize de marș, în căutare de hrană, cu popasurile propice siestei, prilejuri binevenite pentru socializare. La căderea serii, deși adaptați traiului pe sol, babuinii să se odihnească la înălțime, unde se simt în siguranță. Folosesc mulți copaci drept „dormitor”, în funcție de traseu sau, pur și simplu, după „toane”. Dimineața, „neamurile” micului nostru erou „descind” cu greu dintr-un enorm marula – arborele elefanților. Odată dezmorțite, pornesc după „de-ale gurii”.
Producător: OANA HAŞEGAN
Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca
