loader

Dunărea în haine de iarnă la Teleenciclopedia

Sâmbătă, 17 martie, de la ora 18:50, la TVR 1 şi TVR+, Teleenciclopedia ne-a adus o nouă oră magică.

 

VERMEER. ASTRONOMUL (Episodul 2 din 2) (Premieră)

În Astronomul, Vermeer a folosit o metodă tradițională: din punctul central al compoziției, fixat pe mâna personajului, a trasat liniile de fugă, prin dungi imprimate cu praf de cretă. Tânărul erudit, aici portretizat, a mai fost numit Matematicianul sau Filosoful –reprezentând câte puțin din fiecare.

 

DUNĂREA. FLUVIUL-REGINĂ (Episodul 9 din 9) (Premieră)

„Regina fluviilor”, cum a supranumit-o Napoleon Bonaparte, Dunărea îşi schimbă dramatic înfăţişarea, iarna. Doar unele viețuitoare – vidre, stârci, somni – supraviețuiesc climei vitrege. Primăvara, Delta Dunării redevine „paradisul păsărilor”, cu 327 de specii (adică aproximativ 80% din avifauna României şi tot atât din cea acvatică a Europei).

 

DESPRE JUCĂRII. YO-YO (Premieră)

În anul 1920, filipinezul Pedro Flores a adus primul yo-yo în America, iar opt ani mai târziu, afaceristul Donald F. Duncan a hotărât să cumpere brevetul, producându-l la scară largă. Dar, „modestul” yo-yo e mult mai vechi, fiind menționat prima oară în manuscrisele grecești, în secolul al V-lea î.Hr.

 

MOLUȘTELE (Episodul 5 din 5) (Premieră)

Călătoria noastră în lumea surprinzătoarelor moluștelor – cu forme suprinzătoare, lipsite de schelet intern – se încheie cu parada unor „campioane ale extravaganței”: Cypraea tigris, purtând o manta neagră, pătată, Ctenoides ales – „scoica electrică”, ce pare să producă un arc voltaic –, ori Tethys fimbria , asemănătoare cu o masă amorfă, „fără cap și fără coadă”.

 

 

Producător:  OANA HAŞEGAN 
Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca

Emisiunea poate fi urmărită şi în live streaming pe TVR+.

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1