loader
Foto

Galerie foto

Teleenciclopedia: Inima lui Pluto | VIDEO

Sâmbătă, 17 iulie, de la ora 18:50, ”Teleenciclopedia” v-a invitat să faceți o nouă expediție în universul cunoașterii: de la aventurierii artei moderne, în misiune către Pluto, de la pagina de istorie despre Războiul Rece, în lumea cerbilor.

 

Teleenciclopedia

AVENTURIERII ARTEI MODERNE: PICASSO ȘI CUBIȘTII (ep. 2)

(w882)

În 1911, Picásso părăsea Orașul Luminilor, pentru Céret, un sătuc din Pirineii Orientali. Și-a găsit pacea într-o cabană liniștită, mai întâi alături de Braque și iubita sa, Fernande. Ceva mai târziu a sosit și Max Jacob, încântat că acolo nu trebuia să concureze cu Apollinaire pentru atenția spaniolului. Max picta și compunea versuri, însă îl invidia pe Braque, care picta mai bine decât el și era foarte apropiat de Picásso. Mai ales după ce andaluzul aflase de la Apollinaire că „rivalul” Matisse, deși provocase un adevărat scandal la Salonul de toamnă din 1905, respinsese lucrările lui Braque la ediția din 1908. Jacob îi compara pe ambii cu niște alpiniști temerari pe culmile artei moderne.

SONDE SPAŢIALE: INIMA LUI PLUTO (ep.3)

(w882)

Sonda New Horizons a descoperit că Pluto este pe cât de complexă, pe atât de activă din punct de vedere geologic, mai ales zona Tombaugh Regio, strălucitoarea sa „inimă”. Odată misiunea terminată, NASA a îndreptat-o spre spre Centura Kuiper, discul circumstelar de materie primordială ce se extinde de la orbita lui Neptun până la aproximativ 7,5 miliarde kilometri de Soare. Ținta sondei era obiectul etichetat 2014 MU-69. Supranumit Ultima Thule, ineditul corp binar, asemănător cu un om de zăpadă, este cel mai îndepărtat obiect cosmic studiat „la fața locului” vreodată.

RĂZBOIUL RECE (ep.5)

(w882)

În 16 iulie 1945, armata Statelor Unite detona prima bombă atomică în deșertul Jornada del Muerto din New Mexico. La 29 august 1949, rușii detonau, și ei, Pervaia Molnia (Primul Fulger), o bombă nucleară copiată după modelul „Grăsanului” folosit de americani la Nagasaki. Harry Truman era luat prin surprindere: nu se aștepta ca Uniunea Sovietică, devastată de război, să construiască bomba atomică atât de curând după încetarea conflagrației mondiale. Amenințarea nucleară avea să țină ambele tabere într-un „șah” perpetuu.

REGELE PĂDURII (ep. 5)

(w882)

Dezvoltarea cerbilor este influențată de testosteron, hormonul sexual masculin, al cărui nivel scade după sezonul de rut. În urma consumului uriaș de energie din această perioadă, cei maturi leapădă primii coarnele, prin februarie, iar tinerii, mai târziu, prin martie-aprilie. Formațiunile se regenerează uneori după numai o săptămână, procesul fiind considerat printre cele mai rapide din lumea animală – circa 2 centimetri zilnic, până la dimensiunea maximă de peste un metru lungime.

 

Producător: OANA HAŞEGAN

Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca

***

Reluare în 19.07.2021, TVR 1HD, 02.00

 

7:00 Telejurnal matinal

* Ştiri*Sport*Meteo

Prezintă: Laura Fronoiu şi Marius Popa

Producători: Delia Nicola, Andreea Vişan

Transmisiune directă

8:00 Români universali

* Realizator si prezentator Cristian Tabără

Lumea de astazi nu stie cate dintre inventiile, contributiile sau interventiile fundamentale (stiintifice, sociale, politice, militare sau economice) care au construit societatea moderna, apartin unor romani sau unor personalitati de origine romana.

Viorel Florescu, cel mai premiat fotojurnalist român al tuturor timpurilor

Aproape necunoscut în România, însă publicat timp de 5 decenii de către cele mai mari trusturi de presă din Statele Unite ale Americii și distins cu zeci de premii internaționale pentru imaginile sale curajoase, fotojurnalistul român Viorel Florescu a câștigat, fără doar și poate, pariul cu exilul.

Sub genericul "Români universali", Iulia Stoian pornește pe urmele unuia dintre cei mai premiați fotojurnaliști români al tuturor timpurilor.

Cine a fost Viorel Florescu, cum a reușit acesta să fotografieze, sfidând moartea în zone de conflict precum Afganistan, fosta Iugoslavie sau Liberia și ce proiecte i-au adus Premiul Pulitzer colectiv nu o dată ci de două ori, aflăm la "Români universali".

Drumul profesional al fotojurnalistului Viorel Florescu începe în România anilor '70 când, inspirat de meseria de ziarist a tatălui sau, își caută locul în redacțiile publicațiilor vremii. Cenzura impusă de regimul comunist îl împiedică să fotografieze și să publice poveștile de interes uman de care este atras, împingandu-l să părăsească țara cu destinația Statele Unite ale Americii.

După câteva luni grele de muncă într-un restaurant și o fabrică, Viorel Florescu bate la ușa ziarului local din Connecticut cu portofoliul de fotografii realizate în România comunistă. Este angajat pe loc ca fotojurnalist și astfel își începe călătoria profesională de excepție.

Este cooptat ulterior în echipele publicațiilor Newsday, Daily News și The Record și cariera sa internațională ia avant. Imaginile sale apar în revistele Life, Time, New York Times și Los Angeles Times. Călătorește pe tot globul și fotografiază, printre altele, Revoluția Română, căderea Uniunii Sovietice, Războiul din Kosovo și prăbușirea turnurilor Gemene. Rămâne însă profund marcat de întoarcerea în țară din decembrie 1989, când bate străzile capitalei documentând căderea regimului comunist.

"Cel mai aproape de suflet a fost experiența pe care am avut-o când m-am întors în România în 1989. Revoluția a fost subiectul care m-a entuziasmat dar m-a și dezamăgit cel mai tare." afirma Viorel Florescu într-un interviu din 2001. Amintindu-și de zilele petrecute de acesta în mijlocul luptelor de stradă din decembrie 1989, sora lui Viorel Florescu spune: "Șocul lui a fost foarte mare. Ziarele românești publicaseră un anumit număr de morți care nu a fost real. Viorel ne-a spus asta. El și-a dorit atunci să fie nu numai reporter și fotograf... Ar fi vrut să fie alături de oameni."

În anii 1992 și 1997 Viorel Florescu este distins cu două premii Pulitzer colective. Urmează alte zeci de premii internaționale individuale pentru fotografiile pe care Viorel Florescu le realizează, cu sete de adevăr și empatie, în zonele fierbinți ale lumii.

Fotojurnalistul român Viorel Florescu s-a stins din viață în aprilie 2022 în statul american Pennsylvania, fără să își îndeplinească dorința de a avea fotografiile expuse și în România.

Realizator Iulia Stoian

Producători: Marin Găbudean, Cristian Tabără

 
„Doi catâri pentru măicuța Sara”, un western cu umor și răsturnări de situație, la Telecinemateca

Cine este, de fapt, „măicuța Sara”? Aflăm miercuri seară, când Clint Eastwood pornește într-o aventură plină de surprize alături de Shirley ...

Documentar în premieră la TVR 1: „Aurel Decei – un nedreptăţit şi un învingător al istoriei”

„Personalitate excepțională, Aurel Decei și-a asumat cu abnegaţie și serenitate liniile de forță ale unui destin aparte”, spune realizatorul Radu ...

Robert Târnăveanu la 25 de ani de carieră, pe scena Festivalului de Folclor „Cântecele Munților” şi la TVR 1

Artiști din mai multe țări și-au dat din nou întâlnire la Sibiu, locul în care tradiția a devenit cel mai spectaculos show al prezentului! Pe 13 ...

 

#tvr1