*„Cum a fost făurit omul nou” (despre învățământ)

50 de ani s-au forțat comuniștii prin toate formele de educație și învățământ să recreeze ființa umană. Au început prin copierea sistemului sovietic și implementarea lui în toate instituțiile de invățământ din România. Religia a fost scoasă din școli, la fel profesorii care au deținut funcții în partidele istorice.

La admiterea în învățământul superior aveau prioritate doar cei cu ,,origine sănătoasă”. Au continuat cu impunerea Organizației Pionierilor, a Șoimilor Patriei, a muncii voluntare și a practicii agricole. Principiile generale ale învățământului de atunci erau: educația prin colectiv și pentru colectiv si educația prin muncă și pentru muncp. Omul nou a fost “frăgezit” cu Daciada, Cântarea României și învățământul politico-ideologic. A fost generația celor crescuți cu cheia de gat, la cozi, în cultul pentru muncă și patrie, în stil cazon. Ce-a ieșit? “Nouă nu ne-a rămas nimic sfânt, noi nu credem în nimic, ne-am familiarizat cu dezastrul. Ne-a făcut să fim adaptabili, tranzacționari, maleabili, flexibili, foarte mulți dintre noi, dezosați etic. La noi a fost o ciorbă, a fost așa... un sos continuu și un ghiveci moral-imoral-amoral care practic ne face astăzi să nu mai putem disocia binele de rău, susul de jos. Totul este o plastilină! Pănă și mentalul nostru este atat de plastilinizat... Noua ni se pot induce toate teoriile din lume!” (Dan C. Mihăilescu)

Discuția din platou se va axa pe ce a creat din noi învățământul și educația specifice epocii comuniste și ce se întâmplă la momentul de față cu generațiile crescute în cutumele epocii actuale.

Invitați: Radu Paraschivescu, scriitor; Mădălin Hodor, istoric;

Producători: Raluca Rogojină , Roxana Tarhon

Reportaje realizate de: Raluca Rogojină, Roxana Tarhon, Irina Luca, Gheorghe Preda, Raluca Tudor

Editor coordonar emisie Luminița Iordănescu

AUGUSTE RODIN (ep.2)

În 1877, Auguste Rodin prezintă, la Salonul din Paris, Epoca de bronz-un nud în mărime naturală. Realismul apropiat de perfecțiune îi aduce acuzații de impostură, fiind bănuit că a folosit mulajul după un cadavru. Autorul se luptă trei ani să își reabiliteze opera și onoarea. În cele din urmă, este exonerat grație fotografiilor cu soldatul belgian care-i servise drept model. Lucrarea, considerată acum drept „frumoasă”, îi deschide calea spre consacrare și prima comandă oficială. Capodopera Poarta Infernului îl transformă pe Rodin în sculptorul francez prin excelență, care conduce această artă către modernitate.

ISTORIA CAPITALISMULUI AMERICAN. BOGAŢII TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ (ep. 6)

Multimilionarul Andrew Mellon, „regele” aluminiului din Pittsburgh, consideră că soluția statului pentru a combate evaziunea fiscală este... reducerea impozitelor ! Numit în 1921 Secretar al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, el are în subordine tocmai Serviciul de Venituri Interne-Internal Revenue Service, pe scurt IRS. Timp de zece ani, Mellon reduce masiv taxele bogaților și ale corporațiilor, aplicând „impozitarea științifică”-precursoarea mai cunoscutei „teorii trickle-down”-potrivit căreia prosperitatea celor înavuțiți are, la un moment dat, efecte benefice asupra întregii societăți.

HENRY FORD. INVENTATORUL SECOLULUI AMERICAN (ep.6)

Trei ani după succesul Modelului A, compania Ford este depășită de rivalele General Motors și Chrysler. Obsedat să producă tot mai mult şi din ce în ce mai repede, Henry Ford transformă The Rouge în iad. 100.000 de angajați luptă să țină pasul cu ritmul liniilor de asamblare. Mulţi dintre ei încep să sufere de tremor și insomnii-o nouă afecțiune nervoasă, supranumită forditis. Exigentul Ford interzice fluieratul, fumatul și conversațiile, aşa că muncitorii încep să comunice între ei prin şoapte, dar fără să-şi mişte buzele ori să se privească. Afro-americanii din turnătorie lucrează în condiţii şi mai grele. Deşi, de ani de zile, numai Henry Ford a angajat bărbaţi de culoare-promovând imaginea unei corporații generoase și altruiste-segregarea există.

VIEŢUITOARE BIZARE (ep.5)

În apele subterane din Peștera Planina, aflată în sud-vestul Sloveniei, trăiește o ființă unică: proteul sau salamandra de peșteră. O legendă locală povestește că proteul ar fi urmașul unui dragon teribil, care se adăpostea în aceste caverne inundate. Greu de crezut aşa ceva când privim acest amfibian, lipsit de culoare și ochi, lung de cel mult 30 de centimetri și cu branhii externe. Proteus anguinus sălășluiește în grotele Alpilor Dinarici, de pe coasta adriatică a Mării Mediterane, unde văile înguste și greu accesibile au izolat regiunea multă vreme.

Producător Oana Haşegan