loader
Foto

Teleenciclopedia: Metropola întemeiată de Alexandru cel Mare

Pe TVR1 este programată o nouă lectură din paginile Teleenciclopediei - pe 22 ianuarie, de la ora 18.50. | VIDEO

 

Teleenciclopedia

SUBIECTUL 1: AVENTURIERII ARTEI MODERNE: LIBERTAD! (ep. 3/5) premieră

La 19 iunie 1936, Uniunea Sovietică deplângea moartea lui Maxim Gorki, cel mai popular scriitor rus și prieten cu Lenin. André Gide, aflat la Moscova, a compus un discurs pentru ziua funeraliilor.

Treptat, imaginea creată de propaganda comunistă a început să se altereze. Emisarii literaturii franceze observau cozile din fața magazinelor, rafturile goale ori produsele de proastă calitate, dar și faptul că discursurile trebuiau să treacă de cenzură. Stalin era omniprezent. Venerat, adorat şi temut.

(w882) Gide Malra

Credit foto: (c) Fundația Catherine Gide și Editura Gallimard

Pe de altă parte, Spania lupta cu tenebrele războiului civil.Pe 18 iulie 1936, naționalistul Francisco Fránco, conducătorul suprem al Insulelor Canare și general al armatelor marocane, a organizat o lovitură de stat. Guvernul francez l-a trimis pe jurnalistul Malraux să evalueze amploarea puciului.

SUBIECTUL 2:  GULAG (1918-1938) (ep. 3/5) premieră

În 1931, se deschidea întâiul mare șantier comunist: canalul Marea Albă-Marea Baltică, pe scurt, BBK. Lung de 227 de kilometri, dintre care 39, tăiați în rocă, avea 19 ecluze și 64 de baraje. Considerat o împlinire a primului plan cincinal, a fost înfăptuit de 126.000 de „ocnași”, în numai 20 de luni, cu patru mai devreme decât se estimase. Condițiile de lucru erau medievale, uneltele rudimentare, iar forța brațelor suplinea lipsa utilajelor mecanizate. Propaganda prezenta șantierul drept un model de perkóvka, reabilitarea prin muncă silnică a zek-ilor, abrevierea pentru „deținut la canal”). Iar o „brigadă” de 120 de scriitori, (printre ei Maxim Gorki și Alexei Tolstói), a semnat un tom de 600 de pagini ce glorifica „proiectul”. Se estimează că 10% dintre prizonieri au pierit acolo.

SUBIECTUL 3:  ALEXANDRIA (ep. 1/5) premieră

În Egiptul antic, la răscrucea dintre Orient și Occident, se afla Al Iskandariyyah (Alexandria), capitală culturală a helenismului pentru cel puțin trei secole. Îmbrățișată de Marea Mediterană, în nord, și de Lacul Mareotis, în sud, așezarea visată și întemeiată de Alexandru cel Mare a fost hărăzit să devină cea mai grandioasă metropolă a lumii – adăpostind, în perioada de glorie, un milion de locuitori. Forma ortogonală și regulată, la o scară atât de mare a proiectului, a influențat decisiv evoluția arhitecturii. Nucleul comerțului pe Mediterană, Alexandria s-a dezvoltat mai ales sub Dinastia Ptolemaică, reușind să zdruncine hegemonia Atenei. (Credit foto principală: imagine cu Alexandru cel Mare într-un mozaic din Pompeii, Wikimedia)

SUBIECTUL 4: INSULA ROTTNEST (ep. 10/10)

Finalul documentarului dedicat insulei Rottnest și „vecinelor” din Oceanul Indian urmărește evoluția „juniorilor” spre „adolescență”.

(w882) Quokka ani

Cei mai „răsfățați” sunt quokka: deşi mamele poartă deja alți bebeluși în marsupiu, îi tolerează în apropiere, parcă dornice să îi susțină înaintea „bătăliilor” dramatice pentru supraviețuire care, în sezoanele secetoase, pun la grea încercare efectivele speciei,. În ciuda vicisitudinilor, quokka prosperă pe Insula Rottnest, oferind un remarcabil exemplu de perseverență în lumea animală.

***

Producător:  OANA HAŞEGAN

Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca

16:30 TVR 70

Adevăruri despre trecut

*Dacia. Luxul epocii de aur

Lansarea Daciei 1100 cu numarul 10.000 chiar in ziua aselenizarii americanilor pe Luna, despre modelele 1300 si 1310, dar si despre „caderea Lastunului”.

Seria Adevaruri despre trecut continua cu episodul in care realizatorii ne spun povestea aparitiei si dezvoltarii productiei celui mai iubit si mai popular autoturism romanesc-Dacia, de la aparitia ideii, la inceputul anilor 60, pana la finele anului 1989. Negocierile de Gaulle-Maurer, lansarea Daciei 1100 cu numarul 10.000 chiar in ziua aselenizarii, modelele 1300 si 1310, o Dacie 2000 care a apartinut lui Nicolae Ceausescu, un pilot de raliu cu succese in Europa, caderea Lastunului-rima perfecta pentru caderea comunismului sunt cateva dintre momentele din istoria autoturismului romanesc de succes-Dacia.

In timpul regimului comunist detinerea unui autoturism proprietate personala, indiferent de marca si uzura lui, era considerata un lux. La inceputul anilor ‘60 doar cateva modele modeste, produse in tarile blocului est-european, alcatuiau piata romaneasca. Atunci apare ideea fabricarii de autoturisme romanesti.

In primavara anului 1964, generalul Charles de Gaulle, presedintele Frantei, il primeste la Paris pe Ion Gheorghe Maurer, premierul Romaniei. Printre „roadele” acestei intalniri se numara si negocierile cu firma de automobile Renault, pentru asamblarea in tara noastra a unui model sub marca Dacia. Un brand cu iz nationalist, conducatorii de atunci tinand sa demonstreze Uniunii Sovietice si celorlalti ,,frati” din blocul comunist european, ca Romania isi poate dezvolta industria prin resurse proprii si cooperari cu firme avansate tehnologic din ,,lagarul capitalist”. Negocierile cu partea franceza se parafeaza in septembrie 1966, dupa care, in ritm alert, este construita si pusa in functiune Uzina de Autoturisme de la Colibasi, astazi Mioveni. Renault furniza toate componentele auto, acestea fiind asamblate in noua fabrica. Propaganda de partid prezenta productia automobilelor Dacia drept un mare succes romanesc.

Producator Raluca Rogojina

16:56 Zi de zi cu părintele Constantin Necula

Producător Victor Dochia

 
Exil și nostalgie. Lun(e)a de teatru la TVR 1: „Locomotiva”, de Andre Roussin

Carmen Stănescu și Damian Crâșmaru interpretează rolurile principale în spectacolul realizat în colaborare cu Teatrul Național Ion Luca Caragiale ...

„Virtuozitate și excelență artistică”, în seara a treia a Festivalului de Folclor Mamaia 2026, în direct la TVR

Ultimii doi concurenţi care nu au putut performa, din cauza întreruperii serii a doua a festivalului joi seară, vor urca pe scenă în deschiderea ...

Tensiuni, complicaţii şi... „Promisiuni”. Filmul cu Maria Ploae, Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Mircea Diaconu se vede la TVR 1

Două familii, una din Bucureşti, alta dintr-un oraş de provincie, descoperă că între ele există legături din trecut care tulbură viaţa celor ...

 

#tvr1