loader
Foto

Teleenciclopedia: Metropola întemeiată de Alexandru cel Mare

Pe TVR1 este programată o nouă lectură din paginile Teleenciclopediei - pe 22 ianuarie, de la ora 18.50. | VIDEO

 

Teleenciclopedia

SUBIECTUL 1: AVENTURIERII ARTEI MODERNE: LIBERTAD! (ep. 3/5) premieră

La 19 iunie 1936, Uniunea Sovietică deplângea moartea lui Maxim Gorki, cel mai popular scriitor rus și prieten cu Lenin. André Gide, aflat la Moscova, a compus un discurs pentru ziua funeraliilor.

Treptat, imaginea creată de propaganda comunistă a început să se altereze. Emisarii literaturii franceze observau cozile din fața magazinelor, rafturile goale ori produsele de proastă calitate, dar și faptul că discursurile trebuiau să treacă de cenzură. Stalin era omniprezent. Venerat, adorat şi temut.

(w882) Gide Malra

Credit foto: (c) Fundația Catherine Gide și Editura Gallimard

Pe de altă parte, Spania lupta cu tenebrele războiului civil.Pe 18 iulie 1936, naționalistul Francisco Fránco, conducătorul suprem al Insulelor Canare și general al armatelor marocane, a organizat o lovitură de stat. Guvernul francez l-a trimis pe jurnalistul Malraux să evalueze amploarea puciului.

SUBIECTUL 2:  GULAG (1918-1938) (ep. 3/5) premieră

În 1931, se deschidea întâiul mare șantier comunist: canalul Marea Albă-Marea Baltică, pe scurt, BBK. Lung de 227 de kilometri, dintre care 39, tăiați în rocă, avea 19 ecluze și 64 de baraje. Considerat o împlinire a primului plan cincinal, a fost înfăptuit de 126.000 de „ocnași”, în numai 20 de luni, cu patru mai devreme decât se estimase. Condițiile de lucru erau medievale, uneltele rudimentare, iar forța brațelor suplinea lipsa utilajelor mecanizate. Propaganda prezenta șantierul drept un model de perkóvka, reabilitarea prin muncă silnică a zek-ilor, abrevierea pentru „deținut la canal”). Iar o „brigadă” de 120 de scriitori, (printre ei Maxim Gorki și Alexei Tolstói), a semnat un tom de 600 de pagini ce glorifica „proiectul”. Se estimează că 10% dintre prizonieri au pierit acolo.

SUBIECTUL 3:  ALEXANDRIA (ep. 1/5) premieră

În Egiptul antic, la răscrucea dintre Orient și Occident, se afla Al Iskandariyyah (Alexandria), capitală culturală a helenismului pentru cel puțin trei secole. Îmbrățișată de Marea Mediterană, în nord, și de Lacul Mareotis, în sud, așezarea visată și întemeiată de Alexandru cel Mare a fost hărăzit să devină cea mai grandioasă metropolă a lumii – adăpostind, în perioada de glorie, un milion de locuitori. Forma ortogonală și regulată, la o scară atât de mare a proiectului, a influențat decisiv evoluția arhitecturii. Nucleul comerțului pe Mediterană, Alexandria s-a dezvoltat mai ales sub Dinastia Ptolemaică, reușind să zdruncine hegemonia Atenei. (Credit foto principală: imagine cu Alexandru cel Mare într-un mozaic din Pompeii, Wikimedia)

SUBIECTUL 4: INSULA ROTTNEST (ep. 10/10)

Finalul documentarului dedicat insulei Rottnest și „vecinelor” din Oceanul Indian urmărește evoluția „juniorilor” spre „adolescență”.

(w882) Quokka ani

Cei mai „răsfățați” sunt quokka: deşi mamele poartă deja alți bebeluși în marsupiu, îi tolerează în apropiere, parcă dornice să îi susțină înaintea „bătăliilor” dramatice pentru supraviețuire care, în sezoanele secetoase, pun la grea încercare efectivele speciei,. În ciuda vicisitudinilor, quokka prosperă pe Insula Rottnest, oferind un remarcabil exemplu de perseverență în lumea animală.

***

Producător:  OANA HAŞEGAN

Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca

21:00 Campionatul European de Natatie

* Sarituri platformă * Masculin

* Rezumate

ACEST PROGRAM ARE DREPTURI DE DIFUZARE ONAIR SI ONLINE NUMAI PE TERITORIUL ROMANIEI

Producător Valentina Stelescu

21:45 TVR 70-Teatru

* APUS DE SOARE de Barbu Stefanescu Delavrancea (1968)

Preluare de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București

Regia Sică Alexandrescu

„Apus de soare este o capodoperă a dramaturgiei poetice şi oratorice şi nu mai puţin o dramă de observaţie a tipicului, singura din literatura noastră în care toate aceste aspecte se unesc armonic." (Istoria literaturii române de la origini până în prezent, George Călinescu)

Distribuție:

ȘTEFAN GAVRILOAIA-ALT CURTEAN
IOANA BULCĂ-ANCUȚA
LIVIU CRĂCIUN-BOGDAN/HATMANUL ARBORE
GEORGE CALBOREANU JR-BOGDAN/VORNICUL JURJ
AURORA ROMAN-BĂLAȘA
ADELA MĂRCULESCU-BĂLAȘA/REVECA
ALEXANDRU DEMETRIAD-BĂTRÂNUL HRĂMAN
ION HENTER-BĂTRÂNUL ȘTEFUL
CONSTANTIN RAUȚCHI-CLUCERUL HRÂNCOVICI
NICOLAE BĂLĂNESCU-CLUCERUL MOGHILĂ
CARMEN STĂNESCU-REVECA
ELVIRA GODEANU-DOAMNA MARIA
MARIA VOLUNTARU-DOCHIA
MARCEL ENESCU-DOCTORUL IERONIMO
ALFRED DEMETRIU-DOCTORUL KLINGENSPORN
MIHAI FOTINO-DOCTORUL ȘMIL
SANDA MARIA ULMENI-DOMNICA
MITZURA ARGHEZI-FIRA
EMANOIL PETRUȚ-HATMANUL ARBORE
CATIȚA ISPAS BERCEANU-HERA
DRAGA OLTEANU MATEI-ILEANA
EUGENIA DRAGOMIRESCU-ILINCA
VIORICA PETRESCU-IRINA/JOIȚA
SIMONA BONDOC-IRINA
ȘERBAN IAMANDI-JITNICERUL STAVĂR
VALERIA NACI-LISANDRA
GHEORGHE BULIGA-LOGOFĂTUL TĂUT
VALERIA SECIU-NEAGA
ILINCA TOMOROVEANU-OANA
DIDONA POPESCU-OLEANCA
MATEI ALEXANDRU-PAHARNICUL ULEA
GHEORGHE COZORICI-PETRU RAREȘ
NICOLAE BRANCOMIR-POSTELNICUL TOADER
MARIAN HUDAC-PÂRCĂLABUL ALEXA
MIRCEA COJAN-PÂRCĂLABUL COSTEA
VICTOR MOLDOVAN-PÂRCĂLABUL DRAGOȘ
ALEXANDRU HAȘNAȘ-PÂRCĂLABUL GRUMAZĂ
MARIN NEGREA-PÂRCĂLABUL NEGRILĂ
CONSTANTIN GIURA-PÂRCĂLABUL ȘANDRU
EMIL LIPTAC-STOLNICUL DRĂGAN
ALEXANDRA POLIZU-STĂNIȘOARA
BOGDAN MUȘATESCU-UN CURTEAN
GRIGORE NAGACEVSCHI-UN PIETRAR
GHEORGHE SÂRBU-VAMEȘUL CHIRACOLA
GHEORGHE CALBOREANU-ȘTEFAN CEL MARE
RODICA POPESCU BITĂNESCU-ȚUGULEA MOGHILĂ
NICOLAE PEREANU-VORNICUL JURJ

Echipa artistică:

decor și costume Mircea Marosin,

muzica Paul Urmuzescu,

mișcare scenică Angello Pellegrini

Echipa tehnică:

asistent regie Victor Moldovan

„Dar în orice ipostază, în oricare din faţetele acestei personalităţi, Calboreanu ne comunică, limpede şi profund totodată, integritatea şi nobleţea umană a voievodului. Este una dintre cele mai importante realizări interpretative din cariera actorului (dacă nu cea mai importantă) şi măiestria mijloacelor sale sce nice a căpătat o strălucire şi o consistenţă unică. Încruntarea unei priviri se destramă în căldura şi bunătatea discuţiilor „casnice”; de la netezimea hotărîrilor dornice de dreptate, trece la izbucnirile patetice, furibunde împotriva celor ce uită de ţară.

G. Calboreanu are arta (şi ştiinţa) crescendoului, care nu devine scop în sine, nu-şi pierde nici un moment punctul de plecare, nu-şi rupe rădăcinile, şi de aceea traiectoria rolului se conturează aproape palpabil, cu o mare intensitate emoţională.” Ion Cazaban, Teatrul nr 11, 1967

(Reluare)
 
Pe 15 august, sărbătorim la TVR 1 cu „Măriile Cântecului Românesc”

De Sfânta Maria Mare, TVR 1 difuzează un concert extraordinar cu cele mai cunoscute şi iubite Mării din muzica populară a românilor. Gazda ...

David Popovici atacă o performanţă istorică la Europene. În direct şi în exclusivitate la TVR

Televiziunea Română transmite ediţia centenară a Campionatelor Europene de Nataţie. TVR Sport şi TVR 1 difuzează competiţia în perioada ...

„Frații Jderi”, superproducția inspirată din opera lui Mihail Sadoveanu, la TVR 1

Duminică, 9 august, de la ora 16.00, TVR 1 îi invită pe telespectatori la o incursiune în Moldova lui Ștefan cel Mare, prin filmul „Frații ...

 

#tvr1