loader
Foto

Galerie foto

Totul despre „Oamenii apelor din Chilia Veche”. Documentarul lui Gabriel Geamănu, în deschiderea noului sezon „Dosar România”, la TVR 1

La câteva sute de metri de războiul din Ucraina, o oază de frumuseţe: Chilia Veche. Cum e viaţa locuitorilor acestei aşezări aflăm din documentarul „Oamenii apelor din Chilia Veche”– joi, 24 octombrie, în primul episod din noul sezon „Dosar România”, la TVR 1

 

Dosar România

Documentarul de investigaţie „Oamenii apelor din Chilia Veche”, semnat de jurnalistul TVR Gabriel Geamănu, deschide o noul sezon al emisiunii de reportaje, documentare şi anchete despre istoria pe care o trăim. „Dosar România” se vede din 24 octombrie, în fiecare joi seară, de la ora 21.00, la TVR 1.

(w882) Dosar Roan

Localitatea Chilia Veche din judeţul Tulcea se află la numai câteva sute de metri de războiul din Ucraina. „Minunata aşezare din Delta Dunării pare izolată de lume. Oamenii din acest loc trăiesc zilnic cu spaima că ar putea fi victimele războiului din Ucraina. Au căzut câteva drone aici, ba chiar au ajuns şi câteva gloanţe în casa unui localnic, aproape de pătuţul unui bebeluş”, îşi începe povestea jurnalistul Gabrie Geamănu.

(w882) Mihai Mihu

Mihai Mihu, localnic Chilia Veche

„În primele zile ale războiului, am trăit în teroare noi, românii, dar mai ales, gândiţi-vă în ce spaimă trăiesc cei de pe malul ucrainean. Acolo avem prieteni, unii au rude acolo, de care nu se mai ştie nimic. Cred că au plecat la război. Sirenele sună în fiecare zi. Era groaznic, la început. Acum... ne-am mai obişnuit”, spune Mihai Mihu, localnic din Chilia Veche. Mult mai optimist, primarul Timur Ciauş din Chilia Veche e de părere că „nu avem de ce să ne temem, deoarece suntem în NATO, suntem protejaţi, apăraţi”.

(w882) Timur Ceau

Timur Ciauş, primarul din Chilia Veche

„Localitatea Chilia Veche pare protejată în faţa invaziei turiştilor în Delta Dunării, aşa cum se întâmplă în alte locuri, la Crişan, Sulina ori Murighiol, de exemplu. La Chilia Veche se ajunge mult mai greu, pe apă - în 4-5 ore, ori în 2-3, cu şalupa rapidă. Mai există o variantă, pe uscat, pe un drum de 70 de kilometri, foarte accidentat. Astfel, de la Tulcea, la Chilia Veche, în loc să faci o oră, trebuie să mergi vreo 4 ore, dar rişti să-ţi distrugi maşina, aşa cum s-a întâmplat cu multe autoturisme ale celor care s-au încumetat să parcurgă acest traseu”, ne face o scurtă prezentare a situaţiei Gabriel Geamănu.

(w882) Dosar Roma

Drumul de 70 de km este în litigiu. Fost senator, Traian Rece are acţiuni la o societate agricolă din zonă şi se poziţionează ferm: „Drumul este al nostru, trece prin proprietatea noastră şi nicidecum nu aparţine Consiliului Judeţean Tulcea, cu care ne aflăm în mai multe litigii. Acest drum de acces dintre Chilia Veche şi municipiul Tulcea este construit pe digurile de protecţie ale societăţii noastre”. Drumul a fost construit însă înainte ca societatea fostului senator să fie înfiinţată. Tudor Cernega, primarul localităţii Ceatalchioi, prin care trece drumul accidentat, a povestit echipei TVR că a avut câteva conflicte cu Traian Rece şi are câteva procese cu acesta.

(w882) Tudor Cern

Tudor Cernega, primarul localităţii Ceatalchioi

(w882) Traian Rec

Traian Rece, fost senator

Marea problemă a oamenilor din zonă este că ambulanţa nu poate ajunge repede în Chilia Veche. Mihai Mihu, localnicul din Chilia Veche: „S-a întâmplat ca mulţi oameni să plece pe apă, cu şalupa ambulanţei, unii au şi murit pe drum”. Locuitorii din comuna Chilia Veche se plâng că preţurile alimentelor sunt duble faţă de alte localităţi, fiindcă trebuie transportate până aici în condiţii foarte dificile.

Viaţa este grea în Chilia Veche: nu există locuri de muncă, iar adolescenţii şi tinerii pleacă. Se depopulează aşezarea. Aici există doar învăţământ gimnazial şi, după terminarea celor 8 clase, mulţi copii aleg să plece la oraş pentru a-şi continua studiile.

(w882) Nistor Gin

Fostul inginer piscicol Nistor Ginov (foto) a fost repartizat în Chilia Veche după terminarea facultăţii. Aici s-a căsătorit, tot aici i s-au născut şi cele două fete care, acum, trăiesc în alte locuri. „La Chilia Veche nu mai e peşte ca pe vremuri, la fel se întamplă în toată Delta Dunării, fermele piscicole au dispărut, cele care asigurau puietul şi supravegheau fenomenul. Acum, la Chilia Veche, totul e în paragină, iar ruinele IAS-ului arată unde s-a ajuns. Am crezut, după Revoluţie, că vom trăi mai bine, dar m-am înşelat”, a declarat plin de tristeţe Nistor Ginov.

În urmă cu câţiva ani, la Chilia Veche, a fost construită o Bursă de Peşte, dar aceasta nu a funcţionat niciodată, deşi a costat câteva milioane de euro. Astfel, pescarii nu au o cherhana unde să îşi vândă capturile. Primarul Timur Ciauş afirmă că ar putea fi eludată economia neagră, dacă această Bursă de Peşte ar funcţiona. Pescarii, câţi au mai rămas, au pensii foarte mici şi trăiesc din peştele pe care îl mai prind. Unii nu au nici măcar pensie, iar viaţa lor este şi mai amară.

(w882) Dosar Roma

În timpul zilei, uliţele din Chilia Veche sunt pustii, doar seara mai ies copiii la porţi, să se joace. Gabriel Geamănu a stat de vorbă şi cu Alina Şavlovschi, directorul şcolii din localitate: „Mulţi copii merg la şcoală nemâncaţi, dar acest lucru se întâmplă în multe locuri din România”, e de păreere ea. Primarul localităţii, în schimb, o contrazice: „Nu este adevărat acest lucru, pentru că familiile primesc săptămânal un pachet cu alimente”.

Tot în Chilia Veche funcţionează patru pensiuni, dar, cum a fost menţionat mai sus, turiştii ajung destul de greu în acest loc izolat, pentru a cunoaşte cu adevarat ceea ce înseamnă Delta Dunării sălbatică, mirifică.

Întreaga poveste - la „Dosar România”, joi, 24 octombrie. Documentarul „Oamenii apelor din Chilia Veche”, realizat de Gabriel Geamănu, se vede la TVR 1, de la ora 21.00.

Producător „Dosar România”: Răzvan Butaru​

credit foto: Dosar România, Gabriel Geamănu

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

19:45 Sport

Transmisiune directă

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1