loader
Foto

”Totul mă provoca în sala de gimnastică, pentru că voiam să fac lucruri care nu s-au făcut niciodată”

Acum 48 de ani, pe 18 iulie 1976, Nadia Comâneci scria istorie la Jocurile Olimpice, nu doar pentru sportul românesc, ci și pentru cel mondial.

 

După impecabilul exercițiu al Nadiei de la paralele, arbitrii au fost puși în fața unei decizii fără precedent. Perfecțiunea în gimnastică nu existase până la Nadia.

Nadia a început sportul la 6 ani și jumătate și își amintește cu plăcere ce a atras-o și cum a descoperit bucuria în această activitate: ”Cel mai mult mi-a plăcut la gimnastică acest zbor. Și acum visez că zbor. Că alerg și zbor” (..)”Am avut această senzație de când eram mică, senzație care mi-a plăcut extrem de mult și am găsit-o în gimnastică” (extras dintr-un interviu luat de Alina Alexoi Nadiei Comâneci, pentru Rețeaua de idoli).

Primul 10 din istoria olimpică a gimnasticii, precum și performanțele ce i-au urmat au făcut din Nadia o legendă în lumea sportului. Își amintește cu claritate momentul în care a realizat cât de importantă devenise ea pentru România:

”Când am ajuns la aeroport, la București, când trebuia să ieșim din avion, toată echipa, ne-au spus să ne punem toate medaliile la gât și am ieșit; când am văzut atâta lume, m-am speriat. Aproximativ 10.000 de oameni erau la aeroport. Mi-aduc aminte că m-am întors și am intrat înapoi în avion pentru că nimeni nu ne-a pregătit… Eu eram un copil de 14 ani, nu mi-am dat seama ce s-a întâmplat, de ce a venit atâta lume la aeroport, când eu fac aceste exerciții de vreo șase ani și până acum nu a venit nimeni”.

”Totul mă provoca în sala de gimnastică, pentru că voiam să fac lucruri care nu s-au făcut niciodată, voiam să fac ceva care era imposibil de făcut” - Nadia Comăneci (la Rețeaua de idoli)

Regizat de Pola Rapaport, emoționantul documentar ”Nadia Comăneci: gimnasta şi dictatorul“ (Nadia Comaneci, the gymnast and the dictactor, 2016) prezintă contextul politic al carierei sale excepţionale. Filmul dezvăluie complexitatea relaţiilor dintre regimul Ceauşescu şi Nadia Comăneci, o realitate foarte diferită de ceea ce se putea vedea din exterior.

Născută în Oneşti, Nadia Comăneci a schimbat pentru totdeauna gimnastica mondială la Jocurile Olimpice de la Montreal. În faţa a cinci milioane de telespectatori uluiţi, Nadia Comăneci, în vârstă de 14 ani, devenea prima gimnastă care a obţinut nota perfectă.

”Voiam să am o viață liberă” - în „Nadia Comăneci: gimnasta şi dictatorul”

De-a lungul carierei, a câştigat cinci medalii de aur, trei de argint şi una de bronz la Jocurile Olimpice, două de aur şi două de argint la Campionatele Mondiale şi nouă de aur, două de argint şi una de bronz la Campionatele Europene.

În film apar: Nadia Comăneci, Nicolae şi Elena Ceauşescu (imagini de arhivă), Anda Onesa Lieberman (actriţă, prietena Nadiei Comăneci), Anghel Drăgan (fost angajat al Securităţii), Emil Hurezeanu (jurnalist), Bela Karoly (antrenor de gimnastică), Gabriela Geiculescu (colega Nadiei), Luminiţa Paul (jurnalist sportiv).

„Nadia Comăneci: gimnasta şi dictatorul” este o producţie Roche Production, Arte şi TVR.

Parteneri media: Radio România Actualităţi, LiterNet, Minsterul Tineretului și Sportului.

Regia - Pola Rapaprot, muzica - Selma Mutal, imagine - Wolfgang Held, montaj Yen Le Van, Thorsten Thielow, sunet Christophe Moreno, colorizare Erich Heinrich, producător executiv Vathy Palumbo, arhivă TVR Irina Bordeianu, producător TVR Claudia Nedelcu Duca, producător Roche Production Dominique Tibi.

Documentarul s-a difuzat pe TVR 1, în 10 august, de la ora 12:50.

foto: Arhiva TVR

21:00 GALA PREMIILOR ACADEMIEI EUROPENE DE FILM

(EUROPEAN FILM AWARDS)

Ediţia a 38-a, transmisă de la Berlin

Sâmbătă, 17 ianuarie, Academia Europeană de Film (a cărei preşedintă este producătoarea româncă Ada Solomon) organizează la Berlin ceremonia de decernare a premiilor sale anuale. TVR difuzează pentru prima oară această prestigioasă gală, care cerebrează nume mari ale cinematografului european şi premiază cele mai bune filme europene ale anului 2025. În competiţie sunt 88 de nominalizaţi, la 22 de categorii.

Seara va reuni cineaşti de renume, actori şi profesionişti din industrie, pentru o celebrare a excelenţei artistice, a creativităţii şi a pasiunii comune pentru film. Printre participanţi şi nominalizaţi se află nume cunoscute ale cinematografiei europene şi mondiale: actorii Mads Mikkelsen, Sergi Lopez, Stellan Skargaard, Renate Reinsve, Valeria Bruni Tedeschi, regizorii Jafar Panahi şi Joachim Trier, regizorul româno-german Alexandru Nanău (nominalizat la premiul Oscar pentru documentarul "Colectiv", în 2021) şi marea actriţă norvegiană Liv Ullman, care va primi un premiu pentru întreaga activitate.

Comentariul Irina Margareta Nistor

Producator Daniel Paraschiv


0:00 Profesioniştii... cu Eugenia Vodă

...cu Eugenia Vodă * Talk-show cultural

Invitată Ruxandra Donose

Emisiune de Eugenia Vodă

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1