loader
Foto

Trei români pe traseele de schi fond la Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026. Prima cursă, pe 7 februarie, la TVR

Schiul fond are o istorie începută în momentul în care omul a descoperit că atașarea unor bucăți de lemn sub picioare îi permite o deplasare mai rapidă pe zăpadă. Prima competiţie a avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea, ca din 1924 disciplina să devină olimpică. La ediţia Milano Cortina 2026, transmisă de TVR în perioada 6–22 februarie, România va fi reprezentată de trei sportivi, prima cursă - pe 7 februarie, la TVR Sport.

 

Anul acesta, la competițiile care se vor desfăşura la Val di Fiemme-Stadionul de schi fond Tesero, România va fi reprezentată de Delia Reit, Paul Pepene și Gabriel Cojocaru, însoțiți de antrenorii Ioan Lungociu și Ioan Poponeci.

(w500) schi fond

Delia Reit intră pe traseu sâmbătă, 7 februarie, de la ora 14.00, evoluţia sa putând fi urmărită, în direct, la TVR Sport. Programul transmisiunilor TVR de la Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026 poate fi consultat aici. Competiţiile de schi fond vor fi comentate de jurnalistul Vlad Arhire.

Pentru Paul Pepene, Milano Cortina 2026 reprezintă a cincea participare olimpică, după edițiile de la Vancouver 2010, Sochi 2014, PyeongChang 2018 și Beijing 2022. Totodată, el va fi, pentru a doua oară în carieră, portdrapel la Ceremonia de Deschidere de la Predazzo, alături de Daniela Toth (sărituri cu schiurile). Cea mai bună clasare a sa rămâne locul 15, obținut în proba de sprint echipe la PyeongChang 2018, alături de Alin Cioancă.

(w882) Paul Pepen

Până la Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026, cele mai importante rezultate olimpice ale României în schiul fond au fost obținute în probele de ștafetă, cea mai bună clasare fiind locul 10 la Oslo 1952, prin Manole Aldescu, Dumitru Frățilă, Constantin Enache și Moise Crăciun.

Schiul fond este una dintre cele mai vechi forme de deplasare pe zăpadă, fapt dovedit de picturi rupestre vechi de aproximativ 6.000 de ani, descoperite în Rusia. Prima competiție oficială a avut loc la Tromsø, în 1843, iar disciplina a debutat la Jocurile Olimpice de Iarnă în 1924, la Chamonix. Pentru femei, schiul fond a intrat în programul olimpic în 1952, la Oslo.

Probele olimpice presupun parcurgerea mai multor distanțe și utilizarea a două tehnici – stilul clasic și stilul liber –, schiul fond fiind disciplina cu cel mai mare număr de probe din programul Jocurilor Olimpice de Iarnă.

În probele de fond, schiurile sunt mult mai subţiri decât în cele alpine, frecarea fiind mult mai mică, iar beţele sunt mult mai lungi, pentru ca sportivul să se poată ajuta de forţa braţelor.

În România, schiul fond a apărut mai întâi în Transilvania, sub influența comunităților germane și austriece. După 1920, au fost organizate tot mai multe cursuri pentru copii, promotori fiind principesa Ileana și generalii Bădescu și Iacobici. Din 1921, Campionatul Național de schi fond s-a desfășurat cu regularitate în Bucegi, Predeal și Postăvaru.

La Jocurile Olimpice din 1936, de la Garmisch-Partenkirchen, România a participat cu o delegație de 29 de sportivi, înscriși la schi alpin, schi fond și sărituri. După o pauză de 20 de ani, între 1964 și 1984, schiorii români de fond au revenit în competiția olimpică, reușind la Calgary 1988 cel mai bun rezultat al Team Romania la acea ediție: locul 12, cu ștafeta feminină.

Sportivii români au o singură clasare în top 10 la Jocurile Olimpice și trei prezențe în primii 15. Recordul de participări la Jocurile Olimpice este deținut de Éva Tófalvi, cu șase ediții la activ.

La ediția din 2026, competițiile de schi fond se desfășoară pe stadionul Tesero din Val di Fiemme. Arena Tesero, care a găzduit pentru prima dată Campionatele Mondiale de Schi Nordic în 1991, este una dintre locațiile emblematice ale schiului fond italian. Cu o capacitate de 15.000 de spectatori și un sistem de iluminat pentru cursele nocturne, arena reprezintă un punct de atracție atât pentru sportivi, cât și pentru fani.

Situat la 850 de metri altitudine, centrul beneficiază de un amplasament favorabil și de un sistem modern de producere a zăpezii artificiale, care permite desfășurarea competițiilor din decembrie până la mijlocul lunii martie. La Milano Cortina 2026, complexul sportiv Tesero va găzdui probele de schi fond și combinată nordică.

(w500) schi fond

La ediția din 2026, competițiile de schi fond se vor desfășura pe stadionul Tesero din Val di Fiemme, o arenă emblematică pentru schiul nordic italian, cu o capacitate de 15.000 de spectatori și infrastructură modernă pentru competiții de top.

În perioada 6–22 februarie 2026, Televiziunea Română va transmite Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026 pe posturile TVR 1 și TVR Sport, oferind publicului din România acces la cele mai importante competiții ale iernii.

 

sursă foto: Facebook COSR

22:00 Grădina de sticlă

Teatru *, după Tatiana Ţibuleac PREMIERĂ

Regia Petru Hadârcă,

Producător Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău

Romanul Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac m-a răscolit profund și m-a scos din starea de confort interior. M-a făcut să văd lumea dintr-o altă perspectivă, din câteva ipostaze diferite: am simțit amarul din gura unui copil orfan, spaimele unei femei legate de feminitatea sa, golul din sufletul unui om în căutarea disperată de repere identitare. Această confesiune, care ba izbucnește cu furie și cruzime, ba trece în meditație lirică, ba taie meticulos firul în patru sau mușcă ironic, te face să te întrebi prin ce minune un copil abandonat și neiubit, violat în anii adolescenței, ajunge să fie un om bun care să iubească și să ofere iubire?

Luată de la orfelinat, numită Lastocika, crescută de o rusoaică într-un Chișinău dominat de limba rusă, în care curtea era legiune, orfana crește în căutare de iubire, de înțelegere, de repere cu care s-ar putea identifica. Limba maternă, limba română o ține înrădăcinată în albia cultural-identitară și îi deschide calea sper conexiunea cu lumea liberă. Sunt sigur că destinul personajului Lastocika-Rândunică e despre mulți dintre noi și nu mă pot desprinde de gândul că la scară largă e despre Basarabia-Moldova Țara de Jos.
Spectacolul nu oferă răspunsuri, cum nici cartea nu o face. Și sperăm că, la fel ca romanul, spectacolul nostru va genera conexiuni empatice și va provoca la meditație.(regizorul Petru Hadârcă)

1:00 Telejurnal

* Sport* Meteo. Prezintă Eugen Rusu

 
Arad, între medieval și retro – duminică, la „Exclusiv în România”

Istorie, tehnologie, cultură. Vizităm, alături de Cristi Tabără, Cristina Şoloc şi întreaga echipă a emisiunii, Muzeul Retro IT din Arad, Muzeul ...

110 ani de relaţii diplomatice România – Suedia. Ediţie nouă „Ora Regelui”, la TVR 1

„România, o țară nici prea mică, nici prea mare, dar importantă în regiune”. O realitate recunoscută în prezentul continentului european, ...

De ce eșuează reformele în România? Sâmbătă, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre poluarea Nistrului, strâmtoarea Ormuz sau bursa americană. Pe 28 martie, de la ora 17.00, Marian Voicu ne aşteaptă cu o ...

 

#tvr1