Monica Ghiurco ne-a propus, în noul episod din seria „Moștenirea clandestină”, o analiză a politicii nucleare din vremea României comuniste. Cine a fost Horia Hulubei şi ce rol a avut în aşezarea României printre ţările-cheie în dezvoltarea fizicii atomice am aflat joi, 27 iulie, de la ora 21.45, la TVR 1.

 

În contextul tensionat de la finalul celul de-Al Doilea Război Mondial, detonarea primei bombe atomice a făcut ca omenirea să devină în mod brutal conștientă că descoperirea energiei nucleare o poate duce la autodistrugere, dar este, în același timp, și o puternică resursă de dezvoltare.

Puțină lume cunoște experiența românească în acest domeniu exclusivist, rezervat, de regulă, țărilor cu putere și resurse. Și totuși, experiența românească este una remarcabilă, grație dezvoltării unei școli autohtone de fizică nucleară. Este şi tema pe care Monica Ghiurco a dezvoltat-o în episodul cu numărul 20 al seriei „Moştenirea clandestină”, difuzat în premieră la TVR 1 joi, 27 iulie, de la ora 21.45.

Cel care a inițiat și dezvoltat acest proiect încă din anii `50 a fost profesorul Horia Hulubei, nume de referință în fizica mondială, dar prea puțin cunoscut astăzi aici, în propria țară: membru al Academiei Franceze de Științe, rector al Universității din București și fondatorul Institutului de Fizică Nucleară de la Măgurele. Savantul român Horia Hulubei venea din lumea cercetării de vârf, din anturajul marilor laureați Nobel din fizică și chimie. S-a întors în țară ca să-și dedice întreaga viață și activitate aplicării rezultatelor cercetării științifice în slujba progresului României.

„Hulubei era un personaj interesant. Imediat se observa că avea o fire deschisă, cu simţul umorului, fără frământări ascunse. El se străduia să folosească ştiinţa în folosul societăţii, al ţării sale şi era dedicat acestui scop. Deci e un mare patriot, în cel mai non-politic mod cu putinţă, ar fi lucrat cu orice regim, indiferent cât de partizane erau luptele. Era dedicat îmbunătăţirii vieţii românilor”, îl descrie cercetătorul american Larry Watts pe Horia Hulubei, una dintre cele mai fascinante personalităţi ale lumii ştiinţifice din România tuturor timpurilor.

Profesorul, ulterior academicianul Horia Hulubei spunea încă de pe atunci: „Ar fi o fericire să se înțeleagă odată temeinic că unul din factorii cei mai importanți de formare economică a unei țări este cercetarea științifică pură. (...) Știința evoluează atât de repede și aduce așa de mari variații în posibilitățile vieții acolo unde ea se dezvoltă, că nu mai e posibil să mai stai de vorbă actualmente cu o țară dezvoltată tare, dacă tu nu te ții la nivelul științific respectiv.”

Cu sprijinul lui Gheorghiu-Dej, la 1 septembrie 1949, sub conducerea lui Horia Hulubei a luat fiinţă Institutul de Fizică al Academiei Române, ulterior Institul de Fizică Atomică (IFA), organizat prin combinarea modelului din SUA cu cel francez în domeniul cercetărilor nucleare. Cercetătorul Larry Watts notează că „Finanțarea era destul de mare chiar și pentru guvern, nu existau posibilități reale să procure suficientă monedă cu care să cumpere toate materiile prime și materialele necesare sau echipamentele, așa că românii au fost nevoiți să le construiască singuri, de la zero.”

Tot Hulubei este cel care a introdus pentru prima dată în România lucrări practice de laborator și cursuri de fizică nucleară. A fost începutul unei dezvoltări în toate direcţiile ale tehnicilor nucleare și derivate care au dus la situaţia de astăzi din România: centrale care funcționează cu combustibil și apă grea produse în țară.

Episodul „Moştenirea clandestină” din această săptămână a explicat rațiunea care a stat la baza acestor dezvoltări din domeniul nuclear, parcursul și modalitățile prin care s-a ajuns la rezultate notabile.

În școala națională creată de Hulubei s-au creat specialiștii care au elaborat Programul Nuclear Naţional - aprobat de conducerea comunistă în mai 1969 - prin care urmau să fie construite în România până în 1980 centrale nuclear-electrice. Un program a cărui implementare a întârziat cel puțin 11 ani. Una dintre explicații este oferită de politologul Gabriel Sebe: „Partidul Comunist a avut tot interesul să conserve un segment de oameni capabili să dezvolte domeniul energiei nucleare, începând cu partea curiculară și terminând cu fizică tehnologică și implementare efectivă, industrială, însă, ca în toate situațiile în care România a excelat din punctul de vedere al unei inovări, România nu era capabilă la vremea respectivă să creeze și o piață.”

Mulți și-au pus întrebarea dacă, dincolo de aplicațiile civile cărora le erau dedicate cercetările din fizică, România a avut sau nu intenția să dezvolte arma nucleară. Chiar dacă, în 1957, România s-a numărat printre statele fondatoare ale Agenţiei Internaţionale ONU pentru Energie Atomică și se conformase tuturor controalelor, în anii ’80 circula teoria că regimul Ceauşescu fabricase arma atomică pentru a face faţă unor agresiuni externe. Zvonul fusese lansat de Pacepa, unul dintre cei care în tinerețe fusese trimis de Securitate să îl secondeze pe Horia Hulubei la conferințe științifice internaționale.

Despre toate acestea a discutat cu interlocutorii săi realizatoarea TVR Monica Ghiurco în acest episod, în baza documentelor de arhivă completate de expertiza românească în materie, reprezentată de prof. ing. dr. Ionuț Purica, membru corespondent AOSR și Mitică Drăgușin, directorul de Securitate Nucleară al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară – „Horia Hulubei” (IFIN-HH), Măgurele, precum și de experții în științe politice și relații internaționale Gabriel Sebe și Dragoș Mateescu.

​„Pentru a dezvolta un domeniu atât de elitist, precum cel nuclear, e nevoie de fizicieni foarte buni, iar România l-a avut pe Horia Hulubei, cel care a dus România în elita fizicii mondiale. O figură proeminentă a secolului al XX-lea căreia îi datorăm astăzi o fizică nucleară românească recunoscută internațional, cu domenii de lucru de anvergură și rezultate de referință și existența celor doi poli de dezvoltare: Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară–Horia HULUBEI și Facultatea de Fizică Universității din București. A reușit dotarea grupului nuclear IFA bazat pe un ciclotron și un reactor nuclear de cercetare sovietic, iar apoi crearea platformei de fizică nucleară de la Măgurele, care va face complet funcțional cel mai puternic laser din lume. Aici, în România, o fostă ţară comunistă”, a punctat Monica Ghiurco, realizator și producător al seriei „Moştenirea clandestină”, de la TVR 1.

***

„Moştenirea clandestină” este o serie ce are ca punct de plecare munca de cercetare a profesorului american Larry L. Watts asupra arhivelor serviciilor secrete est-europene şi occidentale (CIA, STASI, AVO, KGB, Direcţia Securităţii Statului). Opiniile acestuia sunt completate, confirmate sau contestate de o serie de personalităţi autohtone: academicieni, istorici, diplomaţi de carieră, sociologi, dar şi ofiţeri de informaţii, foşti deţinuţi politici şi alţi martori ai evenimentelor din ultimul secol. Proiectul propune o analiză neconvenţională asupra perioadei comuniste din România (sub dictaturile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu), prin prisma echilibrelor de putere la nivel mondial – România între SUA, China şi URSS.

 

Regia artistică: Vitalie Lupașcu

Montaj: Cosmin Găleată

Producător și realizator: Monica Ghiurco