loader

Despre durerile articulare şi tratamentele oncopediatrice, la "Vreau să fiu sănătos"

Luni, 26 mai, de la ora 18:10, la TVR1, Sonia Argint Ionescu a vorbit despre tulburările de memorie la vârstnici, consecinţele dietelor şoc şi durerile de stomac.

 

Sonia Argint Ionescu
Vreau să fiu sănătos!

Tratamente oncopediatrice

Vestea încurajatoare este că, depistat în stadii incipiente, cancerul la copii are 80% rată de vindecare. Șeful Secției de Oncopediatrie, conf. dr.  Monica Dragomir, recomandă părinților să se adreseze oncologului imediat ce sesizează modificări de comportament la copiii lor. Vigilența părinților este șansa depistării incipiente a bolii și a vindecării copilului.

Tratamentul cancerului este multidisciplinar. Secția de oncopediatrie a Institutului de Oncologie București “Prof. Dr. Alexandru Treistioreanu” trimite imediat copiii disgnosticaţi cu tumori solide, către chirurgii specialiști, în funcție de zona de localizare a tumorii. Doar în 20% dintre cazuri, copiii necesită radioterapie, și aceasta se poate realiza tot în cadrul IOB.

În secția de oncopediatrie, dotată, amenajată și întreținută la standarde occidentale, copiii beneficiază de orice tip de chimioterapie.

Realizator: Mihaela Căciuleanu

Durerile articulare

În funcție de cauze și simptome, o persoană poate prezenta dureri articulare pentru o perioadă determinată de timp sau pentru tot restul vieții. Acest tip de afecțiune aduce destul de frecvent pacienții la medic. Despre aceste afecțiuni a vorbit invitata ediției, dr. Carina Mihai - medic primar reumatolog la Spitalul Clinic ”Dr. Ion Cantacuzino.”

Realizator: Adina Slave

Hidratarea

Suntem 80% apă. Corpul nostru funcţionează corect dacă are destulă apă. Dacă ne doare capul, dacă avem gura uscată și ne simțim obosiți, în loc să bem o cafea este bine să bem un pahar cu apă. Organismul are nevoie în fiecare zi de 6 până la 8 pahare de apă. Dar nevoile sunt diferite în funcție de fiecare individ, până la urmă. Medicul nutriționist Maria Spiridon consideră că trebuie să ne adaptăm în funcție de propriul organism consumul de apă. Este bine să bem apă dacă facem sport. Dacă mergem pe jos trebuie să avem o sticlă de apă la noi, iar dacă avem probleme renale medicul urolog ne va spune câtă apă și mai ales cum să o consumăm.

Realizator: Dana Armașu

Emisiunea poate fi urmărită şi pe TVR+, pe tabletă sau mobil. Aici puteţi descărca aplicaţiile TVR+ pentru IOS şi Android.

 

15:00 Concert aniversar Alexandra Chira

(II)

Prezentator si producător Iuliana Tudor

Jurnalist Anamaria Voicu

(Reluare)

16:30 TVR 70

Adevăruri despre trecut

*Atenție, se închid ușile!

Printre ideile de dezvoltare a capitalei lansate in perioada interbelica s-a numarat si cea a construirii unei linii de metrou. In Londra se circula prin subteran din 1863; in Budapesta din 1896, ba chiar si la Moscova exista metrou din 1935. Situatia era, insa, potrivnica infaptuirii unei linii de transport subteran in Romania anilor ’30-‘40. A venit si Cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar peste aceste proiecte s-a asezat praful.

Bucurestiul nici nu indeplinea in acele vremuri un criteriu de baza pentru pentru construirea unei linii de metrou: dupa primul Razboi Mondial, capitala avea mai putin de 400.000 de locuitori; inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial se apropia de un milion si de-abia in anii 70, depaseste 2 milioane de locuitori. Abia in acest moment situatia devine critica: „oamenii muncii”-cum erau denumiti cetatenii-nu mai puteau ajunge la timp la serviciu. Se impunea, asadar, dezvoltarea circulatiei subterane.

Ramanea, insa, o alta problema: terenul pe care este amplasat Bucurestiul este destul de nisipos, din cauza apelor care il strabat. Vointa politica a fost, insa, mai puternica si, in 1972 s-a luat decizia ca pe sub cartierele din Bucuresti sa circule metroul.

Nicolae Ceausescu dorea ca metroul sa fie o realizare exclusiv romaneasca; asa ca nu a apelat la cei care realizasera astfel de sisteme de transport in strainatate. Nu a consultat pe nimeni nici la capitolul know-how, si nici pentru a aduce unelte de forat care sa le usureze munca oamenilor.

Primul tronson urma sa lege fabrica de mașini agricole Semanatoarea de platforma industriala Timpuri Noi. Lucrul a inceput in septembrie 1975, iar 4 ani mai tarziu, in noiembrie 1979, bucurestenii puteau urca in vagoane. Desigur, vagoane facute in Romania, la Intreprinderea de Vagoane Arad.

Reteaua de transport subteran a Bucurestiului se dezvolta, la inceput, cu o viteza de aproape 2 kilometri pe an. Pare putin, dar, sa nu uitam, era o premiera in Romania! Muncitorii au capatat experienta si au ajuns repede la un ritm de 4 kilometri pe an. Era incredibil; doar metroul din Ciudad de Mexico inainta mai repede!

In 1989, Bucurestiul avea aproape 60 de kilometri de metrou. Calatoria cu acest mijloc de transport in comun a devenit o obisnuinta, atat pentru bucuresteni, cat si pentru cei care veneau in capitala cu treburi.

Producator Raluca Rogojina

 
„Tezaur folcloric” deschide un nou sezon la TVR 1: o călătorie în inima tradițiilor și a poveștilor din vatra satului românesc

Duminică, 6 septembrie, de la ora 13.00, prima ediție aduce în fața telespectatorilor TVR 1 un moment special prezentat de Ansamblul Folcloric ...

Ediție specială „Universul credinței”, la TVR 1: Sfânta Liturghie ce încheie ITO 2026, în direct de la Catedrala Națională

Joi, 3 septembrie, de la ora 10.00, TVR 1 transmite în direct, în cadrul unei ediții speciale „Universul credinței”, slujba Sfintei Liturghii ce ...

Documentarul „Duminica Limbii Române”, astăzi, la TVR

De Ziua Limbii Române, urmărim un documentar ce prezintă istoria și zbuciumul limbii române în Basarabia, semnat de jurnalistul TVR Moldova ...

 

#tvr1