loader

Dosar România prezintă: „SIDA – fenomenul românesc"

Cristina Ţilică şi echipa Dosar România s-au întors la primii copii români infectaţi cu HIV în '89 şi împreună cu medicii specialişti români au făcut o analiză a impactului bolii SIDA, a fenomenului românesc. Su biectul a fost prezentat sâmbătă, 28 octombrie, ora 21.00, la TVR 1.

 

Irina Păcurariu
Dosar România

Cristina Ţilică ne propune un documentar pornind din mijlocul celor care, acum 30 de ani, în judeţul cu cele mai multe cazuri de infectare cu HIV, nu primiseră nicio şansă la viaţă.

Cu câteva luni înainte de decembrie 1989, în România – ţară comunistă - nu se vorbea despre vreun copil infectat cu virusul HIV sau bolnav de SIDA. Când primul copil a fost diagosticat pozitiv, s-au continuat analizele şi spre surprinderea şi panica medicilor, s-a descoperit  că 10 la sută dintre copiii internaţi în spitalele din Constanţa, Bucureşti şi din ţară erau bolnavi.

(w882)

(w882)

„Oh, Doamne, spitalul era plin de copii seropozitivi. În secţia de pediatrie, pentru că spitalul era organizat şi pentru adulţi, şi pentru copii, în secţia de pediatrie veneau zilnic zeci de copii”, îşi aminteşte Ioana Popescu, fosta asistentă şefă a secţiei de pediatrie a Spitalului de Boli Infecţioase, Constanţa.

(w882)

„Nici până astăzi nu avem un răspuns definitiv vis a vis de cum a fost posibil că să se infecteze copiii în câteva regiuni din ţară, pentru că, din punct de vedere epidemiologic, fenomenul încă este discutat şi nu avem... raspuns. Părinţii acelor copii acuză permanent sistemul şi, personal – pentru că sunt inclusiv colegi de-ai mei - nu suntem in măură să dăm un răspuns: ce s-a întâmplat atunci? Unii şi-au pierdut unicul copil...”, declară profesorul doctor Sorin Rugină, rectorul Universităţii Ovidius din Constanța.

(w882)

Deşi nimeni nu le dădea nici o şansă de supravieţuire până la majorat, copiii infectaţi cu HIV în 1989 trăiesc şi fac eforturi în fiecare zi pentru a ne convinge că merită şanse egale la educaţie, la îngrijire medicală şi la angajare. Mulţi dintre ei au fost retraşi din şcoli, izolaţi social, până la excluderea totală. Li s-a atribuit o vină care nu a fost niciodată a lor. Nu le-a rămas decât să spere ca, într-o bună zi, să ajungă într-un loc unde o pot lua de la capăt, neştiuţi de nimeni.

(w882)

„Avem o cohortă care este reprezentată de copiii născuţi înainte de ‘90 şi care au făcut parte dintr-un accident epidemiologic, aşa se cheamă, deci nu e vorba de transmitere sau de transmitere spitalicească, ci este vorba de un accident epidemiologic”, punctează, la Dosar România, prof. doctor Adrian Streinu Cercel, pentru a explica ceea ce s-a întâmplat în perioada 1988-1992.

(w882)

„Teama de SIDA a existat şi există, să ştiţi, ca şi acum. Şi nu numai în România, ci şi în lumea largă. Sigur că exista teamă, pentru că nu se cunoşteau multe despre SIDA. După aceea, specialiştii au ştiut, dar s-a făcut mult prea puţină informare despre transmiterea infectiei HIV, despre SIDA în general. Şi este mare păcat că, de exemplu, nu se face educaţie sexuală în şcoli, SIDA fiind preponderent o boală cu transmitere sexuală”, afirmă Rodica Mătuşa, medic specialist în AIDS, care s-a ocupat timp de peste 30 de ani de copiii, persoanele şi mamele infectate cu HIV SIDA din județul Constanţa.

Concluzii, puncte de vedere pertinente, povestea în imagini a ceea ce s-a întâmplat cu copiii de atunci şi care este astăzi soarta unui bolnav infectat cu HIV vom vedea în documentarul „SIDA – fenomenul românesc”, realizat de Cristina Ţilică.  Sâmbătă, 28 octombrie, de la ora 21.00, în Dosar România de la TVR 1.

Producător: Ioana Mureşan, producător delegat: Răzvan Butaru

 

17:00 Breaking fake news

* Moderator Marian Voicu

Povestea săptămânii, cu Marian Voicu

Hantavirusul: cât de îngrijorați ar trebui să fim?

La începutul lunii mai, pe o navă de croazieră olandeză aflată în mijlocul Oceanului Atlantic a apărut un focar de hantavirus. Evenimentul a generat o alertă mondială după ce mai mulți pasageri și membri ai echipajului s-au îmbolnăvit, iar trei persoane au murit.

Invitat: dr. Anca Sîrbu-directoarea Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile

Revista presei fake, cu Horia Grușcă

„Broligarhia”: miliardarii high-tech și politica americană

Colaborarea strânsă a preşedintelui Donald Trump cu giganţii high-tech stârneşte îngrijorare din cauza influenţei tot mai mari a acestora asupra mass-media occidentale. Direcţionarea mesajelor politice şi influenţarea alegerilor cu ajutorul Inteligenţei Artificiale îi fac pe unii analişti să vorbească de pericolul unui așa-numit „viitor tehno-fascist”, pe care cetăţenii trebuie să-l prevină.

Conspirația săptămânii, cu Tatiana Țarfulea

Manipulări și bani online folosind numele lui Georgescu și Simion

Mai multe pagini de Facebook distribuie știri false despre Călin Georgescu și George Simion cu scopul de a genera distribuiri masive și trafic pe site-uri de tip clickbait. La fiecare click pe postare, vor intra bani în buzunarul celui care a creat pagina de Facebook și site-ul de internet.

Istoria și istoriile sale, cu Gabriela Avram

Masacrul de la Odesa

În 1941, armata română cucerea orașul Odesa. România era pe atunci aliata Germaniei naziste. Aruncarea în aer a Comandamentului Militar a fost începutul unor evenimente despre care românii au început să vorbească abia după 1989.

Spărgătorii de fake news, cu Horia Sârghi și Mihai Geamănu

Bătăi fictive la un concert real

Zaiafet și Geminschi au aflat că pe Arena Națională se inventează masacre la un concert pașnic, Ilie Bolojan este transformat în ticălosul suprem pe TikTok, iar în Caucaz, o rețea de troli ruși inventează un război fictiv între Armenia și Rusia.

Producător Marian Voicu

Sezon nou

18:00 Teleenciclopedia

*ARMATA ROMANTICILOR. VIAŢA CA UN ROMAN (1834-1848) (ep.7)

Deoarece piața e inundată de ediții contrafăcute, ilicite sau plagiate, în 1838, Louis Desnoyer, directorul jurnalului Le Siècle, decide să intervină. Așadar, îi convoacă pe George Sand, Balzac, Hugo și Dumas pentru a fonda Societatea Oamenilor de Litere. Cunoscându-i eşecurile financiare, amicii îi propun scaunul de președinte lui Balzac, dacă renunță la „strategiile” economice ! Pe colinele orașului Sèvres, nu departe de Paris, acesta tocmai a cumpărat în secret o casă, Les Jardies, unde să-și trăiască iubirea cu Ewelina Hanska. Impresionat de frumusețea și averea ei, dar mai ales de educația aleasă a contesei poloneze, Balzac o visează în fiecare zi. Scriitorul știe că avuția femeii adorate îl poate scăpa de creditori, însă refuză această soluție.

MARIA-ANTOANETA (ep.5)

La 5 octombrie 1789, femeile, cărora li se alătură și alți parizieni, mărșăluiesc spre Versailles să ceară mâncare pentru popor. A doua zi, Ludovic al XVI-lea pleacă, împreună cu familia și anturajul restrâns, spre palatul Tuileries, unde devin „prizonieri ai poporului”. Revoluția va schimba Franța din temelii. Doi ani mai târziu, cuplul regal hotărăște să evadeze la Montmédy-bastion loialist la 300 de kilometri de Paris, în estul ţării. La porunca suveranului, contele suedez Axel von Fersen organizează fuga în mare taină. Grupul părăsește palatul Tuileries în noaptea de 20 spre 21 iunie 1791, dar sunt prinşi la Varennes şi escortaţi înapoi în capitală. La 10 august 1792, după invadarea palatului Tuileries de revoluţionarii sans-culottes, Ludovic al XVI-lea, Maria Antoaneta, fiica Marie-Thérèse, delfinul Louis-Charles şi sora regelui, Madame Elisabeth, sunt încarcerați în fosta cetate a cavalerilor templieri.

ETRUSCII. MISTERIOSUL POPOR ANTIC (ep.5)

În Corsica, unele dintre obiectele descoperite de arheologi în Lamajone sunt depozitate în muzeul din Aléria. Odată curățate și catalogate în laboratorul INRAP (Institutul național de cercetare arheologică preventivă) din Marsilia, artefactele încep să își dezvăluie secretele. Cerceii din aur și obiectele necesare îngrijirii corpului (precum recipientele pentru parfum) sugerează că mormântul a aparținut unei femei.

METAMORFOZA UNUI FLUTURE (ep.4)

După ce a respins atacul furnicilor din genul Messor, cărora le-a invadat teritoriul, „vedeta” noastră a ajuns într-un loc și mai periculos decât cele de până acum. Pentru mult încercata larvă de Papilio memnon, ca și pentru alte vietăți mărunte, poteca de nisip este asemenea unui deșert uriaș, greu de traversat. În sfârşit, omida ajunge într-o adevărată oază, plină de culori şi miresme. Ca să-și ademenească „aliatele”, florile recurg la un „arsenal” de strategii, esenţiale în procesul de polenizare. Producator Oana Hasegan

 
Florina Constantinescu: „Uit complet că sunt adult și devin încă un copil în gașcă!”

1 Iunie nu este despre vârsta din buletin, ci despre starea de spirit. Este un memento că, indiferent cât de complicată devine viața, undeva, în ...

Ziua Copilului se vede în direct la TVR: concerte, ediţii speciale şi transmisiuni de la „Televiziunea Copiilor”, din curtea şi studiourile TVR

• Concertul Alexandrei Căpitănescu, în direct şi în exclusivitate la TVR 1 şi tvrplus.ro. • Emisiuni speciale transmise pe TVR 2, TVR INFO şi ...

Weekend Matinal te premiază!

Weekend Matinal te premiază!

publicat: vineri, 29 mai 2026

TVR și Asociația Editorilor din România lansează Concursul „AI CARTE, AI PARTE  la Bookfest”.

 

#tvr1