Vineri, 31 octombrie, de la ora 18:15 Narcis POPESCU îi are ca invitaţi pe domnii Sorin MINEA, preşedintele Federaţiei Romalimenta şi Adrian MITROI, profesor de finanțe comportamentale .

 

”... Industria alimentară a avut un moment în care a explodat, a ocupat aproape toată piața, apoi a avut o cădere la începutul pandemiei, iar căderea s-a accentuat. Prima cauză a fost scăderea consumului, care este în toată Europa, dar în România este o scădere dramatică în ceea ce privește food. A doua, nu i-aș spune necompetitivitate, pentru că industria alimentară este competitivă, dar în același timp, este jumătate albă, jumătate neagră. Se bate apa în piuă cu disperare că trebuie să facem export. Mă trezesc ca înainte de 1989: cu trebuie să facem export. Cei care produc știu mai bine decât cei care dau indicații ce trebuie să facă … am cerut de foarte mult timp o legislație coerentă. Noi avem o legislație stufoasă. De fiecare dată mai băgăm o codiță în legislația română, ca să câștige România şi pierde, de fapt. Cu cât legislația românească este mai stufoasă decât ceea europeană, cu cât etichetarea românească este mai greoaie decât ceea europeană, cu cât sunt băgate tot felul de chichițe diferite, cu atât costurile cresc, cu atât se descurajează producția.”

Sorin MINEA

”...  Avem câteva praguri în economia comportamentului uman - de la 50%, de exemplu pe alimente și pe energie, deja intră într-o zonă de sărăcie, la 80% este deja una de subzistență, iar românul mediu, așa cum îl știm, care cheltuie... nici nu știu dacă e un cuvânt frumos “cheltuie” când o faci pentru subzistență …energia nu se vede doar în alimentele fundamentale pentru noi, ci şi în facturile noastre, dar nu uitați că încă avem subvenția facturilor la gaz plafonate până în anul viitor, încă nu am văzut și hidoșenia care urmează. Marele efect asupra prețului nu au fost taxele și impozitele. TVA-ul, evident, corelaţia este aproape directă, dar cea mai importantă transmisie s-a făcut de la energie, de la așteptări, de la volatilitate și incertitudine. Ce face orice producător sau orice investitor? Când ai incertitudine și volatilitate, preţuieşti ... uitaţi-vă la dobânzi. Dobânda fiind un preț al banului, cu care te împrumuți, mai sus, ca să acoperi această incertitudine nedreaptă, probabil, această dobândă prea mare, nedreptate așteptările de inflație ... Să fac un calcul, cum a sărit prețul la 1 iulie, cum s-a văzut inflația şi cum s-a dus costul energiei, s-a transformat franzela, a mers de la 1 leu la 1,35 lei, deci 35% ... pe de-o parte, îi înțelegi pe producători, că ei trebuie să-și protejeze marjele comerciale, dar marea majoritate a produselor alimentare au mai amânat un pic plafonarea.”

Adrian MITROI

”...  Alimentația este declarată ca fiind strategică. Atât timp cât statul nu va înțelege că mâncarea este un lucru care ține de sănătatea unei nații, cât timp vor face și din chestia asta campanie electorală, cât timp vor încerca să ne ajute cu o legislație stufoasă, va fi dificil. Statul ar trebui să facă un singur lucru. Să lase industria alimentară să se dezvolte liber, să-i dea facilități, cum sunt în toată lumea și în toată Europa și să încurajeze vânzarea de produse românești nu declarative, ci în posibilitatea producătorului român să aibă prețuri egale sau mai jos decât restul producătorilor din comunitatea europeană. Toți dau subvenții, sar legislația,  poți să o faci în așa fel încât să încurajezi acest lucru, mai ales dacă ai un excedent de producție. În unele ramuri avem excedent. Dacă ai acest excedent, trebuie să încurajezi, nu să plafonezi, deși de la mâncarea se iau banii cel mai repede, toată lumea mănâncă. De aceea unele țării au TVA-ul redus la mâncare, pentru a încuraja consumul și a încuraja toate ramurile.”

Sorin MINEA

”... Comportamentul nostru s-a modificat. Facturile au început să vină mai mari, mesajul public este de spaimă, vine iarna. Cred că cea mai mare parte a energiei se vede din motorină, țițeiul este la un preț foarte mic, Slavă Domnului, gazul metan ... Gândiți-vă ce compune inflația, în economia comportamentală are definiția de lipicioasă. Ea urcă imediat și rămâne foarte greu acolo. De coborât este aproape imposibil. Cu Banca Centrală, dobânda a rămas la 6,5%, cu o inflație istorică de aproape la 10 ... e mică dobânda la Banca Centrală. Ea ar trebui să fie mai mare ca să tamponeze pe porțiunea monetară o inflație mare. Dacă nu poate să facă asta și înțelege să compenseze un pic prețul dobânzilor foarte mici, contează mult, nu doar materiile prime, costul cu forța de muncă și costul financiar, care este substanțial și el pentru producători, procesatori, pentru toată lumea. Au crescut aceste costuri în incertitudine, cursul a crescut doar puțin, câteva procente, deocamdată, și ai și costuri financiare mai mari. Nu ai niciun element dezinflaționist, deocamdată, în economie și evident că se văd în prețul final pe care îl vedem la consumator.”

Adrian MITROI

” ... Nu s-a pus accentul pe o chestie foarte importantă - scăderea de consum. Scăderea de consum este dramatică. Anul trecut ne-am jucat cu scăderea de consum, dând rezultatele în bani. Pe o creștere de preț, s-ar putea ca încasările să crească, dar consumul îl faci în kilograme, nu în bani. În kilograme a scăzut. Care a fost răspunsul industriei și a supermarketurilor? Promoțiile. Dacă vedeți promoții cu 30, 40, 50% prețul mai mic decât prețul de alături, cineva suportă acele pierderi și indirect suportă producătorul. Producătorul  poate să meargă întâi încercând să-și reducă costurile, dar și asta merge până la un anumit prag, apoi de la rețete până la ce vreți dumneavoastră, dar ca să-și păstreze cota de piață, face absolut orice. Poate să micșoreze prețurile dramatic. Asta înseamnă că, concurența poate să dispară și el poate să revină la prețuri. În același timp, orice lucru de acest gen duce la o plafonare a calității, produse ieftine, foarte ieftine, premium nu prea mai există în România.”

Sorin MINEA

”... Motorul principal al economiei, este modelul de atracție al investitorilor. Cu câteva excepții, noi nu mai avem investiții străine directe. Mai e foarte puțin loc de fonduri europene și ele vin foarte bine țintite și ne costă foarte mult, că trebuie să le completăm și noi cu efortul nostru. Deci, într-un orizont foarte scurt, rămânem într-un deficit. Deficitul de cont curent este substanțial, el e tamponat numai în ultima vreme. Nu mai importăm atât de mult, nici în valoare și nici în cantitate, pentru că e o compresie a consumului, mai ales și a celui din import.”

Adrian MITROI

***

Credit foto: Arhiva emisiunii „Alchimia banilor” - Raluca AMZĂR

***

Urmăriți în premieră această ediție a emisiunii „Alchimia banilor vineri, 31 octombrie, de la ora 18.15, pe TVR 1.

ECHIPA EMISIUNII:

DOCUMENTARIST

• Giorgiana ŞUŞURINCĂ - ENACHE

JURNALIŞTI TV

• Roxana GHIŢULESCU
• Mihaela IAMANDEI
• Bernard TATOMIR

MODERATOR & REALIZATOR

• Narcis POPESCU

PRODUCĂTOR

• Raluca AMZĂR

 

https://www.facebook.com/fanTVR1
https://www.tvrplus.ro/live/tvr-1