Cătălin Ştefănescu discută cu Ovidiu Ţentea - director interimar al Muzeului Naţional de Istorie a României - despre felul în care istoria se reconstituie, dar şi despre tentaţia naţionalistă a interpretărilor, mituri, politizare şi nevoia de a privi trecutul cu luciditate şi profesionalism. La „Garantat 100%”, duminică, 23 noiembrie, ora 23.00, la TVR 1.
„Istoria este una dintre cele mai frumoase şi profesioniste poveşti, dar ea trebuie repovestită, spusă ca pe un portativ”, susţine directorul interimar al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR). Fiecare vestigiu material are nevoie de „muzică”, spune Ovidiu Ţentea – acea interpretare profesionistă care să-i redea sensul, altfel „textilele, cioburile, monumentele nu vorbesc de la sine”
Această „muzică” devine însă greu de auzit într-un spaţiu social dominat de pasiuni, mituri, fascinaţia misterelor şi nevoia de spectaculos. Istoricul Ovidiu Ţentea vorbeşte despre tentaţia sud-est europeană de a rămâne neîmpăcaţi cu trecutul şi despre felul în care „caracterul de unicitate te sărăceşte, dar îţi dă o falsă mândrie”. Fără surse scrise solide, istoria este adesea împinsă spre speculaţii, nu spre cunoaştere.
„Istoria este adevăr?”, îşi întreabă direct Cătălin Ştefănescu invitatul. Iar Ovidiu Ţentea explică de ce „nu", pentru că: „Istoria nu se relevă. Adevărul îl căutăm în alte părţi. Istoria este o reconstituire. E undeva între munca unui detectiv inteligent şi munca unui povestitor, a unui romancier.”

În dialogul cu Cătălin Ştefănescu, Ovidiu Ţentea insistă asupra riscului enorm al politizării istoriei: atunci când istoricul se angajează într-un discurs ideologic, scriitura sa „se deprofesionalizează”. De aici şi până la transformarea unor teme – precum continuitatea sau discontinuitatea pe un teritoriu – în dogme, nu mai este decât un pas. „Tezismul nu aduce clarificări, nu aduce dialog şi, prin urmare, nu aduce progres în cunoaştere”, spune el.
Fenomenul nu este specific doar României. „În Ungaria se vorbeşte mult mai mult despre continuitate şi într-un mod mai aberant decât la noi”, observă istoricul, arătând că abundenţa surselor nu garantează neapărat interpretări mai solide, dacă acestea sunt forţate pentru a susţine concluziile dorite.
Printre temele discutate de Cătălin Ştefănescu şi Ovidi Ţentea se numără şi Columna lui Traian: sculpturile, naraţiunea vizuală, copia de la Bucureşti, rolul monumentului în propaganda imperială. Istoricul explică modul în care Traian îşi construieşte imaginea de „nou Alexandru Macedon”, iar istoria devine instrument politic încă din Antichitate. De aici şi întrebarea firească: istoria este „scrisă” de interesul politic? Răspunsul invitatului emisiunii fiind că interesul ar trebui să fie cunoaşterea, „nu ceea ce ne dorim”.

O pledoarie pentru o istorie profesionistă, lucidă şi vie – o poveste repovestită cu responsabilitate, la „Garantat 100%”, cu Cătălin Ştefănescu şi Ovidiu Ţentea – director interimar MNIR, duminică, de la ora 23.00, la TVR 1.











































































