În vremea Războiului Rece, România era o țară captivă între Est și Vest, dar avut ambiția să se implice în politica mare. Despre diplomația românească se vorbește și astăzi în termeni apreciativi.
Deși membră în blocul sovietic, România comunistă și-a asumat o politică externă activă, și-a intensificat cooperarea cu puterile occidentale, a avut relații diplomatice și cu Israelul, și cu țările arabe, și chiar s-a implicat în negocierea conflictelor din Orientul Mijlociu și din Asia.
Mai mult, în 1963, în criza rachetelor, mesajul românilor către americani este foarte clar: ”Noi suntem altceva decât ceilalți din blocul comunist!” Cu tot riscul, opţiunea occidentală a României devenise explicită, chiar dacă nu a părăsit zona de influență rusească-era practic, imposibil, fără sacrificii majore, iar evenimentele sângeroase din decembrie 1989 o confirmă. Dar oare poate o țară mică să facă politică mare?...
„Moștenirea clandestină” continuă la TVR1 - în ianuarie, două noi episoade în care analizăm politica externă a României din perioada regimului comunist, cu istorici și diplomați de carieră, români și străini.
Episoadele anterioare sunt online http://bit.ly/MostenireaClandestina
