Adevăruri despre trecut * Anii utopiei noastre (I). Etică și echitate socialistă

În spatele congreselor și manifestațiilor transmise triumfalist la televizor în „epoca de aur” se citea printre rânduri realitatea cotidiană: foamea, frigul, umilințele, dualismul, utopia și minciunile pe care ni le însușiserăm pentru a putea rămâne în viață. Pare de necrezut, dar și acestea au fost surprinse pe ecran-în priviri, în cuvintele omului de rând, în imagini aparent „scăpate” pe sticlă.

Am căutat în sutele de filme păstrate în arhiva Televiziunii Române, minutele, clipele, instantaneele care au păstrat timp de 70 de ani adevărul despre viața pe care am trăit-o. O istorie strânsă în grimase, în revolta încleștată ce răsuna însă asurzitor dincolo de versurile și cântecele patriotice.

„Adevaruri despre trecut” prezintă dintr-o perspectiva umană și cinematică, modul în care oamenii trăiau zi de zi în România comunistă. Emisiunea care arată realitatea socială, economică și emoțională a perioadei punând accent nu doar pe contextul politic, ci și pe experiența personală a individului: familie, locuință, alimentație, muncă, educație, relații sociale și acces la informație. O realitate strânsă în 70 de ani de imagini unice care aduce laolaltă bucurie, frustrare, bunăstrare și supraviețuire.

În primele doua ediții vom vorbi despre marile minciuni ale epocii de aur, „anii utopiei noastre”. Ani în care din discursurile propagandistice, totul părea minunat, rafturile și galantarele gemeau de produse, românii munceau de zor, zi și noapte, în uzine ultra-performante și erau retribuiți pe măsură. Apoi mergeau fericiți spre casă, la locuințele lor dichisite, în care nu se punea problema să lipsească apa caldă, curentul sau căldura, iar copiii erau ghiftuiți în urma meselor bogate. De fapt, în uzină, te „cârpeai” cum puteai pentru a-ți face norma pentru că materie primă nu exista, iar planul trebuia făcut, în alimentară nu găseai nimic, cârligele atârnau goale, în apartament erau 9 grade, copiii plângeau după lapte, de carne nu se punea problema, darămite de dulciuri. Nu găseai haine, totul era cusut, recondiționat. Iar omul se mișca mecanizat de la o coadă la alta pentru pâine, pentru ulei, pentru hârtie igienică.

Legiferarea ipocriziei a venit o dată cu Congresul al 11-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în luna noiembrie a anului 1974 , acesta prefigura dezastrul anilor 80 în care românii urmau să fie “oameni noi”, într-o societate “multilateral dezvoltată” în care lipsa oricărei forme de umanitate construia calea spre utopicul comunism. La televizor, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, țara întreagă părea stăpânită de hipnoza glorificării mult-iubitului conducător. Totul era o jertfă pe altarul patriei și a lui Ceaușescu.

Istorici și muncitori în uzinele patriei și la fostele CAP-uri vorbesc despre starea „de saturație, de vomă” pe care o simțeau pentru cuvintele „fără rost” care se rosteau la congrese și la ședintele de partid. Ințeleseseră: pentru partid, omul nu însemna nimic! Era doar o mașinărie menită să muncească zi și noapte pentru îndeplinirea planului în vederea „înaintării spre comunism”, o societate ideală, o idee iluzorie într-un viitor pe care nici cei mai de seamă reprezentanți ai partidului nu îl puteau aproxima și nu îl puteau descrie. În timp ce ideologii preorau, românii învățaseră „descurcăreala” și „trocul”. Totul era o minciună, de la asa-zisă industrie performantă făcută pe credit, până la exporturile din care se câștiga 1 dolar pentru producerea căruia se cheltuiau 3, de la lipsa acută a materiilor prime până la proiectele habarniste și grandomane ale „prea-iubitului conducător”. Când s-a ajuns la scadență, în anii 80, a fost mult prea târziu, iar cea care a trebuit să plătească a fost populația.

Proiectul continuă pe parcursul a 14 ediții în care echipa „Adevăruri despre trecut” prezintă subiecte, imagini și abordări în premieră, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulia Stoian, Mihaela Iamandei, Cristina Madgearu, Gheorghe Preda, Raluca Rogojină.

Editor imagine: Ioana Cristea

Consultant de specialitate: Lavinia Betea

Producător: Raluca Rogojină

SALVADOR DALÍ-PERSISTENȚA MEMORIEI

Tabloul Persistența Memoriei a fost prezentat la galeria Julien Levy din New York în 1932, într-o expoziţie ce introducea imaginarul suprarealismului în America. Autorul, pe nume Salvador Dalí (născut la 2 mai 1904, la Figueres, în familia unui notar cu vederi anticlericale şi separatiste) aspira la gloria transatlantică și avea să devină curând un superstar internaţional. Despre el, părintele psihanalizei, Sigmund Freud, declara fascinat în 1938: „N-am văzut niciodată un prototip de spaniol atât de perfect. Ce fanatic!”

MASACRUL DE LA KATÎN (ep.3)

Începând cu 5 aprilie 1940, deținuții din Ostașkov au fost treptat evacuați cu trenul la închisoarea NKVD-ului din Kalinin, unde, până la 22 mai 1940, au fost uciși 6.287 de prizonieri. Ofițerii polonezi din mănăstirea de la Starobilsk au fost transportați cu trenul la Harkov, apoi la Lubianka, unde execuțiile s-au derulat metodic timp de șase săptămâni. Alți 4.404 ofițeri din Kozelsk au fost lichidați la marginea gropilor comune săpate în pădurea din Katîn. Concomitent, în Polonia, NKVD aresta și deporta ofițeri și civili în lagăre din Kiev, Harkov și Minsk, executând 7.305 dintre ei.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. APA (ep.1)

Apa, ingredient vital al lumii, reprezintă două treimi din corpul uman și acoperă peste 70% din suprafața Terrei. Singura substanță existentă natural în cele trei stări de agregare, apa este pretutindeni sinonimă cu viața. Acum mai bine de patru milenii, un popor de navigatori a descoperit Palau, arhipelagul format din aproximativ 340 de insule și atoli din Pacificul de Vest. Izolați în acest habitat, colonizatorii au dezvoltat o limbă și o cultură unice, în care se regăsesc legende despre originea lumii și panteonul zeităților și al spiritelor.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Emisiune de: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca, Mircea Neacşa