Noul sezon al emisiunii „Care pe care” debutează sâmbătă, 12 aprilie. Arena cuvintelor corecte se redeschide pentru cel de-al cincilea sezon „Care pe care”. Flancată de cele mai noi dicţionare,  Ruxandra Gheorghe-Negrea este gata să modereze duelurile lingvistice, sâmbăta şi duminica, de la ora 16.00, la TVR 1.

 

La fiecare sfârşit de săptămână, în platoul emisiunii TVR, limba română este protejată din toate părţile. Virgulele își găsesc locul potrivit, iar dezacordurile sunt anihilate de cei mai buni concurenți care au trecut de o preselecție dură.

În prima confruntare a sezonului se vor întrece pentru limba română ardeleni, moldoveni și olteni. Oare cine va învinge?

Lăsând laoparte – atenţie, aceasta este forma corectă conform DOOM3! – concurenţii primei ediţii, cât de corect vorbesc, în general, românii? Am întrebat „gardianul de serviciu”, pe Ruxandra, care are la activ patru sezoane „Care pe care” şi peste 20 de ani de filmări pentru „Vorbeşte corect”. Vigilenţa ei nu scade nici în afara televiziunii, astfel că, „să îndrepţi pe cineva care greșește este o faptă bună”, după cum singură mărturiseşte.

Deşi sunt abia în clasele primare, Ruxandra îşi încurajează şi fetiţele să lucreze cu dicţionarele când îşi fac temele. Jurnalista TVR ne povesteşte şi cum decurg lecţiile de limba română cu cele trei fete, cine pe cine bate la cap în familie, dar şi pentru ce îi „lasă gura apă” sau cine şi de ce i-a dat replica: „ești Satană pe capul meu!”

Întrebare: După patru sezoane de „Care pe care” şi numeroase ediţii de „Vorbeşte corect”, ce crezi, cât de corect vorbesc românii româna?

Răspuns: Primul impuls ar fi să generalizez, să spun că românii vorbesc din ce în ce mai neîngrijit propria limbă, cu un interes scăzut față de regulile de bază, pe „principiul bășcăliei”: „Și ce contează până la urmă cum vorbesc, alte lucruri sunt importante și oricum trebuie să știi engleza, că se cere peste tot”. Cei care gândesc așa nu au însă niciun pic de milă față de un seamăn care se întâmplă să greșească public într-un discurs, într-o declarație sau într-o relatare publică, la televizor sau pe rețele. „Victima” este „executată” rapid, fără drept de apel, etichetată drept analfabet funcțional, care nu știe nici măcar să se exprime. Lăsând laoparte tabloul general, observ cu mare bucurie că tot mai mulți oameni pun preț pe cuvinte și se străduiesc să îndrepte ceea ce este greșit sau nepotrivit în exprimare. Ecoul extraordinar al emisiunii „Vorbește corect” și acum impactul-surpriză al concursului „Care pe care” în rândul publicului arată o anduranță a limbii române și a celor care o prețuiesc în fața atacurilor de periferie lingvistică.

Întrebare: Cât de exigentă eşti dacă auzi pe cineva folosind greşit o expresie sau dacă face o greşeală gramaticală? Ai tendinţa să corectezi persoana sau treci cu vederea?

Răspuns: Să îndrepți pe cineva care greșește este o faptă bună. Și îi corectez pe cei pe care îi aud că insistă cu „se merită”, „am decât”, „vroiam”. Sunt însă și exprimări mai subtile, mă surprind și eu greșind, dar mă corectez, mai ales când vorbim degajat în familie, între prieteni: „Fiecare avem un țel în viață”, în loc de „Fiecare are un țel în viață” sau „Tu începi primul”, în loc de „Tu începi”, fiind evident că ești primul.

Întrebare: Cu cine fac fetele tale temele, le ajuţi la română? „Baţi pe cineva la cap”?

Răspuns: Le încurajăm pe fetele noastre, Natalia (cls. a IV-a), Alexandra și Letiția (cls. I) să își facă singure temele și apoi le corectăm. Este un efort general în familie, cum sunt și trei copii, așa că noi, părinții (dar și bunicii), suntem pe baricade, lucrăm în ture. Cui îi vine rândul e la datorie. Încerc să le obișnuiesc să lucreze cu dicționarele pe masă, cu DOOM-ul, Dicționarul ortografic ortoepic și morfologic al limbii române, și cu DEX-ul, Dicționarul explicativ al limbii române. Deseori îmi sună telefonul: „Mama, aici cum e?” Copiii îmi spun ca îi bat la cap: „Ți-ai mâncat pachețelul?” , „Ți-ai făcut temele?”, „Du-te la culcare!”, „Te doare ceva?”. Eu spun invers, că ele mă bat pe mine la cap, totul începe cu: „Mama, vreau…” Adevărul nu a fost încă stabilit! J

Întrebare: Pentru ce îţi „lăsa gura apă”? Adică, îţi doreşti ceva nespus de mult?

Răspuns: Pentru mai multe ore de somn și de liniște. Dar și pentru cea mai bună prăjitură, cu bezea și înghețată.

Întrebare: Cum ţi se potriveşte zicala: „Orice să fie nou, numai prietenul să fie... vechi?”

Răspuns: Expresia se referă la trăinicia relaţiei de prietenie, la importanţa prieteniei. Cred în proba timpului care demonstrează dacă poți sta alături și la bine și la greu. Legăturile conjucturale sunt trecătoare, se pierd dacă nu există sentimente, preocupări comune și vibrații asemănătoare.

Întrebare: Ţi s-a întâmplat să fii întrebată pe stradă despre forma corectă a unei expresii sau a unei propoziţii?

Răspuns: De nenumărate ori, mai ales când strada era „platoul de filmare” al emisiunii „Vorbește corect”. Dar cred că recordul e invers şi se referă la numărul de persoane pe care eu le-am întrebat pe stradă cum se spune sau se scrie corect un cuvânt. În cei 24 de ani de filmări pentru emisiunile de limba română, am intervievat sute de mii de oameni. Poate chiar un milion. O replică mi-a rămas întipărită: „Nu știu să răspund, lasă-mă, ești Satană pe capul meu!”

După semnalul de „Start cronometru!”,  în fiecare sâmbătă şi duminică, de la ora 16.00, la TVR 1 veţi putea afla continuarea unor proverbe şi sensul lor, căci „Judecata nu se face cu…”, dar mai ales n-ar fi bine ca „Pentru un cui pierzi o...” ori să vezi că „A trecut baba cu …”