Totul despre cei 48 de ani de domnie a lui Carol I, cel mai mare om de stat din istoria modernă a României. O vizită la Conacul Goleştilor, dar şi lumea medaliilor regale sunt subiecte care se regăsesc în sumarul primei ediţii „Ora Regelui” din noul sezon. Urmărim ediţia sâmbătă, 21 martie, ora 13.00, la TVR 1.  

160 de ani de la începutul domniei lui Carol I (1866-2026)

„Ales de către naţiune Domn al românilor, mi-am părăsit fără a sta la îndoială, și patria, şi familia, pentru a răspunde la chemarea acestui popor care mi-a încredinţat destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român. Acceptarea plebiscitului îmi impune, o ştiu, mari datorii. Sper că îmi va fi dat să le duc până la capăt. Vă aduc o inimă credincioasă, cugetări drepte, o voinţă tare de a face binele, un devotament fără margini către noua mea patrie şi acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetăţean astăzi, mâine, de va fi nevoie, soldat, eu voi împărtăși cu voi soarta cea bună ca şi pe cea rea”, rostea în 10 mai 1866 Principele Carol. Un legământ pe întreaga sa viață care s-a dovedit întocmai cum promitea. În cei 48 de ani de domnie, țara a avut nevoie de toate calitățile sale, trecând prin vâltoarea vremurilor, prin război și prin transformări neînchipuite.

Moldova şi Valahia au rămas unite definitiv, aducerea principelui străin a domolit rivalităţile dintre familiile domnitoare pământene, a oferit stabilitate, modernitate și prestigiu internaţional. România și-a câștigat independența vitejește, pe câmpul de luptă, a devenit suverană, însă și pe timp de pace a dus alte bătălii, spre a depăși decalajul față de țările Occidentului și spre a ocupa locul pe care mințile luminate ale sale considerau că îl merită.

În câteva luni de la venirea Principelui Carol, s-a plămădit prima Constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate ale timpului. Apoi, rând pe rând, s-au structurat domeniile întregii societăți. S-a introdus sistemul monetar naţional și în câțiva ani, au fost bătute în țară primele monede de aur, argint și aramă, odată cu înființarea Monetăriei. Valorile noului stat românesc aveau să fie prezentate lumii la Expoziţia Universală de la Paris, în 1867. S-au instituit Academia Română, Societatea Filarmonică, Palatul Universității din București  Palatul Universității și Teatrul Național din Iași, Societatea Naţională de Cruce Roşie, s-a înfiinţat Banca Naţională a României, a 16-a bancă centrală din lume, s-au construit fabrici, drumuri, poduri, Calea Ferată, Gara de Nord, școli civile și militare, universități, spitale, federații sportive, Ateneul Român, s-au deschis Bursa din București și multe alte instituții. De o rigoare și o corectitudine proverbiale, Regele Carol I nu a ezitat să finanțeze din caseta personală o școală sau alt proiect pe care avea ambiția să îl înfăptuiască. Își dorea, de asemenea, o reședință și a ales să ridice Peleșul în mijlocul țării, iar modul de funcționare a Domeniilor Regale rămâne până acum, cel mai modern concept de finanțare a cheltuielilor pentru exercitarea funcţiei de şef al statului. În plus, aceste moșii stimulau nu doar lucrul pământului, ci și meșteșugurile, educația, dezvoltarea comunității.

Principele născut într-un neam german, cu școală militară și experiență de front, completate cu cursuri de literatură franceză și istorie, avea un spirit dârz și o minte deschisă. Înrudirea sa cu familiile domnitoare din Europa îl plasau pe rege, dar și pe țara adoptată cu curaj și încredere într-o poziție demnă de respect.

În prima ediţie a noului sezon, „Ora Regelui” ne invită în locul care l-a găzduit, în prima sa noapte pe pământ românesc, pe tânărul Principe Carol, cu 160 de ani în urmă. La Conacul Goleștilor, Carol a înțeles că toată țara își pusese nădejdea în el.

Încărcat de istorie şi de poveşti fabuloase, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golesti care cuprinde Conacul familiei Golescu și Muzeul Etnografic în aer liber, stă martor acelor vremuri, destăinuind năzuințele primului rege și ale generației care a pus fundamentele diplomației, științelor și culturii române moderne.

O fereastră spre istorie o reprezintă și lumea medaliilor regale. În spatele fiecărei decorații, se conturează o poveste. Uneori, o poveste de curaj. Alteori, chiar de sacrificiu. Dar întotdeauna, o poveste despre oameni și fapte excepționale.

Regele Carol I a creat Ordinul național „Steaua României”, care s-a născut odată cu câștigarea independenței, apoi medalia „Coroana României”, odată cu proclamarea Regatului. Dintre decorațiile de război, Crucea Trecerii Dunării a fost purtată cu mândrie de Carol însuși toată viața, fiindcă reprezenta momentul în care România a devenit cu adevărat liberă.

Sâmbătă, 21 martie, în emisiunea „Ora Regelui”, aflăm de la expertul în artă Adrian Buga, semnificațiile din faleristica românească. Ordinul Carol I, care marca 40 de ani de domnie, Regele Ferdinand, care celebra un deceniu de unitate națională, Ordinul militar „Mihai Viteazul”, instituit după Primul Război Mondial, pentru a răsplăti faptele de vitejie, până la cele din prezent, cum este prima distincție creată în nume propriu de Regele Mihai, Medalia Regală pentru Loialitate, arată recunoștința Suveranului. Învestiturile regale ale Custodelui Coroanei, Majestatea Sa Margareta, se îndreaptă către cei care servesc binele comun, cultura, educația, diplomația și solidaritatea. În spatele acestor valori nu stau metale prețioase, ci povești, destine și întregul fir al regalității românești. Pentru colecționari, ele sunt obiecte rare. Pentru istorie, sunt mărturii ale unei lumi care continuă să strălucească dincolo de timp.

„Zi și noapte m-am gândit la fericirea României”, mărturisea Regele Carol I. „Cu toate greutățile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am pășit fără frică și fără șovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu și în bunul-simț al credinciosului meu popor”. Un crez care răzbate până în zilele noastre, iar Familia Regală continuă să fie în serviciul intereselor națiunii.

„Ora Regelui” se vede la TVR 1 – sâmbătă, 21 martie, ora 13.00. TVR Internațional difuzează prima ediţie a noului sezon sâmbătă, 21 martie, ora 15.10, iar TVR Moldova – joi,  26 martie, ora 16.00.

Editor de imagine: Nicolaie Cernat

Redactori:  Diana Ilica, Adelina Dumitrescu

Producător: Lidia Voicu

Realizator: Bogdan Șerban-Iancu