loader

Start pentru sezonul 4 „Vedeta populară” la TVR 1!

40 de concurenţi, selecţionaţi din toate regiunile ţării, se vor întrece în cele 8 ediţii ale sezonului 4 „Vedeta populară”, urmate de semifinală şi finală. Sezonul 4 „Vedeta populară” a început duminică, 13 octombrie, ora 21.00.

 

Iuliana Tudor
Vedeta populară

Cei mai talentaţi tineri interpreţi de muzică populară, hotărâţi să devină „Vedeta populară”, îşi dau întâlnire la TVR 1 în cel mai important show de folclor din România. Din 13 octombrie, duminica, de la ora 21.00, la TVR 1, Iuliana Tudor prezintă ediţiile sezonului 4 Vedeta populară..

(w500)

„Vă pot garanta că şi sezonul 4 va fi unul cu foarte multă emoţie, cu o competiţie extrem de strânsă, cu tensiune şi cu foarte multe momente memorabile, pe care le prezintă concurenţii în faţa juriului. Ca şi dumneavoastră, abia aştept să cunosc, să descoperim împreună Vedeta populară a sezonului 4!”, ne-a spus Iuliana Tudor, producătoarea şi gazda show-ului de folclor de la TVR 1.

Dintre sutele de interpreţi de folclor amatori care au venit la preselecţiile desfăşurate în vară în toată ţara, au fost aleşi cei mai buni 40 de concurenţi. În fiecare seară de duminică vom cunoaşte câte cinci. Dintre ei, doar unul se va califica în semifinală, iar apoi 5 vor lupta în finală pentru titlul Vedeta populară şi marele premiu de 100.000 de lei.

(w882)

Un lăutar de poveste concurează la Vedeta populară. Cine mai urcă pe scenă în prima ediţie?

Un lăutar de poveste din Gorj, al cărui bunic a cântat cu Maria Tănase şi cu Maria Lătăreţu, nu mai are vârsta debutului, dar, cu înţelepciunea celor 52 de ani şi cu talentul moştenit din moşi strămoşi, vine să impresioneze juriul şi publicul la prima ediţie a sezonului 4 Vedeta populară. Cântă la vioară de la 9 ani, instrument pe care şi l-a confecţionat singur.

O tânără de 19 ani din Mureşenii Bârgăului, care a fost îndrumată spre muzică de o profesoară care a auzit-o întâmplător, este cea de-a doua concurentă a serii. A învăţat pe ascuns, la lumina lumânării şi a dat la liceu fără să anunţe acasă. Părinţii au aflat că a intrat printre primii doar când au primit un telefon de felicitare de la liceu. Acum sunt fericiţi când o văd pe scenă.

Îşi doreşte de trei ani să ajungă pe scenă la Vedeta populară, dar abia acum şi-a făcut curaj. Duminică seară i se va împlini un vis: va cânta pe scenă cu idolul lui, Ionuţ Dolănescu. De profesie este cântăreţ bisericesc şi tenor la Corala Armonia Medgidia, e oltean, dar trăieşte în Dobrogea.

Un ialomiţean în vârstă de 24 de ani vine a doua oară la Vedeta populară şi speră să câştige premiul cel mare. Şi-a mai încercat norocul în primul sezon, dar eliminarea de atunci n-a făcut decât să-l ambiţioneze şi mai mult. L-a încurajat şi faptul că unul dintre câştigătorii de anul trecut era la a doua lui participare la Vedeta populară.

Cântă la fluier şi acordeon şi are o colecţie impresionantă de costume populare primite cadou sau cumpărate. Merge din sat în sat pentru a găsi cele mai frumoase obiecte vestimentare originale. Mama îi este consilier, iar tatăl o ajută cu opincile şi cu recondiţionarea costumelor populare. Muzica populară din zona Moldovei va răsuna în interpretarea unei tinere de 21 de ani, din Bacău, duminică seară la Vedeta populară.

Ion Drăgan, Ionuţ Dolănescu, Domnica Dologa, Ion Ghiţulescu şi Matilda Pascal Cojocariţa sunt interpreţii care îi vor susţine pe concurenţii primei ediţii, interpretând împreună cu aceştia melodii din folclorul românesc.

Juriul şi probele concursului Vedeta populară, sezonul 4

Şi în sezonul 4, juriul este format din interpretele de muzică populară Niculina Stoican şi Cornelia Rednic, realizatorul TV Elise Stan, Grigore Leşe – artist, doctor în muzică şi profesor la Facultatea de Muzică din Bucureşti şi poetul Mircea Dinescu, cu toţii gata să evalueze noii concurenţi, între 16 şi 80 de ani, interpreţi amatori din folclorul românesc.

(w882)

Fiecare dintre concurenţii serii trebuie să convingă juriul că are calităţi pentru a deveni viitoarea Vedetă populară: să aibă voce şi o prezenţă care să ridice oamenii de pe scaune. Titlul de Vedeta populară şi premiul de 100.000 de lei sunt miza concursului destinat celor mai talentaţi interpreţi de folclor amatori.

Ca şi în sezoanele trecute, fiecare dintre cele opt ediţii preliminare Vedeta populară are câte trei probe. În prima probă, concurenţii cântă acompaniaţi sau nu de orchestră, în funcţie de alegerea fiecăruia. În proba a doua, fac duet cu artistul preferat de muzică populară, iar în proba a treia trebuie să redea cât mai fidel o melodie fredonată de unul dintre juraţi. La finalul primei probe, juriul va elimina unul dintre cei cinci concurenţi ai serii.

Orchestra Naţională Valahia, a Primăriei Captalei, susţinută de Creart rămâne alături de concurenţi în intepretările live din show şi în sezonul patru, în timp ce actorii Lucian Ghimişi şi Dan Clucinschi, coprezentatorii Iulianei Tudor în show, caută să le tempereze emoţiile şi să ne dezvălie mai multe despre ei.

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Lipova, între ieri și azi

Cristi Tabără și Cristina Șoloc își iau revanșa față de vestul tării și continuă călătoria lor prin județul Arad. De această dată, echipa Exclusiv în România ajunge în orașul Lipova, o localitate care a cunoscut cândva o maximă înflorire. Acum este un loc care merită vizitat pentru că are povești sale interesante și locuri cu potențial turistic.

Unul dintre atuurile Lipovei, care păstrează potențialul turistic, este Cetatea Șoimoș-una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase fortificații medievale din județul Arad. O cetate care a văzut războaie, trădări, iubiri și imperii căzând, a fost stăpânită alternativ de nobili maghiari, de nobili români, de căpitani de origine sârbă sau de turci. Cine controla Șoimoș-ul, controla intrarea spre Transilvania, culoarul Mureșului, de aceea și turcii sau austriecii s-au bătut să stăpânească această cetate. Are o istorie fascinantă și este o bijuterie arhitectonică-un monument istoric important, nu numai pentru orașul Lipova, numai pentru județul Arad, ci pentru România și patrimoniu universal, patrimoniul cultural european.

Deși veghează pe malul Mureșului de aproape 8 secole, Cetatea Șoimoș a rezistat foarte bine până în zilele noastre, așa că în această ediție, Cristina Șoloc, împreună cu echipa, o vizitează, admiră panorama spectaculoasă asupra împrejurimilor și află ce povești s-au scris între zidurile ei, de la Sorin Bulboacă, directorul complexului muzeal Arad.

Lipova azi am putea spune că nu e neapărat în cea mai bună perioadă a ei. De fapt, paradoxal, cea mai bună perioadă a Lipovei a fost una medievală, din perioada Pașalâcului Otoman de Timișoara, când Lipovei i s-a dat mare importanță, când aici a existat un înfloritor centru comercial, din care s-a păstrat un ultim vestigiu, o clădire construită în 1638, cunoscută și astăzi cu denumirea de „bazarul turcesc”. Din nefericire, clădirea în sine nu se află în cea mai bună stare, deși este un vestigiu extrem de interesant și de important. Și dincolo de prejudecățile noastre legate de felul în care turcii și românii s-ar fi războit tot timpul, iată că de fapt, pentru Lipova, perioada otomană a fost aceea de maximă înflorire. Când Lipova conta, Aradul aproape că nu exista sau cel puțin nu conta în vreun fel.

De ce atunci a fost cum a fost? De ce acum este altfel? Ce s-a întâmplat între timp? Cristi Tabără încearcă să lămurească situația, împreună cu directorul complexului Muzeal Arad, domnul Sorin Bulboacă-istoric medievalist, așa că este chiar interesant să vedem cum anume istoria reușește să inversez rolurile.

Apoi, Cristina Șoloc trece pragul Conacul Sever Bocu-un exemplu superb de arhitectură și eleganță din secolul al XIX-lea. În trecut a fost reședința unuia dintre cei mai importanți oameni ai Banatului-Ministrul Banatului, ziaristul și politicianul Sever Bocu-o personalitate cu o poveste impresionantă, care a modernizat Lipova și a luptat pentru unirea Banatului cu România. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat de comuniști, închis în închisoarea de la Sighetu Marmației, unde a și murit câțiva ani mai târziu, bunurile lui au fost distruse, iar conacul a fost confiscat și transformat în scoală pentru copiii ofițerilor ruși din garnizoana Lipova. În prezent, conacul găzduiește Muzeul Orașului Lipova, care expune artă plastică și decorativă din țară și din străinătate. Este un loc absolut impresionant, pe care merită să îl vizitați dacă ajungeți în Vestul țării, iar până atunci vă invităm să-l descoperiți alături de noi. Muzeografa Corina Dubeștean ne ajută să înțelegem ce a făcut atât de important Sever Bocu de a rămas viu în conștiința comunității și, desigur, ne va fi ghid prin acest muzeu.

Pe de altă parte, Lipova a găzduit și Episcopia Ortodoxă, multă vreme până să apară episcopia care astăzi este la Arad. Această episcopie a avut la un moment dat și o catedrală, poate una dintre cele mai neobișnuite biserici ortodoxe din spațiul românesc, cu istorie frumoasă, impresionantă în interior, cu o serie de povești care ne leagă și de Sever Bocu, dar și de ceea ce a însemnat Lipova în perioada otomană. Biserica Ortodoxă Română din Lipova se află în partea centrală a orașului, lângă bazarul turcesc și a fost biserica de suflet a lui Sever Bocu. Este spectaculoasă-un monument istoric remarcabil, neobișnuit pentru ortodocșii din celelalte părți ale țării, unde arhitectonic vorbind, lucrurile sunt complet diferite în bisericile ortodoxe. Această biserică are o turlă neobișnuită, are un stil arhitectonic neașteptat, un interior care este cu adevărat remarcabil și o vechime de aproape 700 de ani. În biserică sunt păstrate chiar și veșminte de cult ale musulmanilor. Cum și de ce, află în această ediție Cristi, de la preotul-muzeograf Alexandru Neicu.

Nu putem pleca din județul Arad, fără să nu ne așezăm și la masă. Și dacă tot ne-am perindat prin bazinul Mureșului și am aflat că Lipova a fost cândva un centru foarte viu, plin de comercianți, comerț și diverse influențe, n-ai cum să nu mănânci ceva specific. Iar acum, specific este, de exemplu, să mergi de-a lungul Mureșului, până la trecerea în Ungaria, să te oprești, să zicem, la taverna din Pecica și să-i rogi pe cei de acolo să facă ceva care să aibă legătură cu apa, cu peștele. Așa am făcut noi și astfel am aflat că există o rețetă uimitoare, care ne-a luat prin surprindere-tocănița de somn, cu o garnitură absolut inedită din paste cu brănză-o masă gustoasă și sățioasă, completată cu borș de pește, jumări de pește și rondele de ceapă. Ceva bun de tot.

Așadar, în acest episod, v-am pregătit povești din Arad cu gust de istorie, cu gust de prezent, dar și cu gust delicios de pește. Ca să le savurați pe îndelete, fiți alături de noi, de la început, până la final.

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabara

19:00 Telejurnal

*Ştiri* Sport* Meteo. Prezintă Alina Stancu

Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu

Transmisiune directă

 
Primul 10 al Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la momentul care a schimbat istoria gimnasticii, în exclusivitate la TVR

Exercițiul de la paralele recompensat cu prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, reportaje de arhivă și un amplu interviu cu Nadia ...

„Sfântul Mitică Blajinul”, un spectacol cu parfum de actualitate. Lun(e)a de teatru continuă la TVR 1

Adaptarea pentru TV a spectacolului de teatru „Sfântul Mitică Bşajinul” a fost realizată în 1982 şi i-a reunit, într-o distribuţie de aur, pe ...

Trei premii Regal Literar pentru TVR

Trei premii Regal Literar pentru TVR

publicat: joi, 16 iulie 2026

Eugenia Vodă, Marina Constantinescu ș i Victor-Andrei Dochia, recompensa ț i pentru contribu ț ia în jurnalismul cultural

 

#tvr1