loader

"Vreau să fiu sănătos": despre consecinţele dependenţei de calculator

Într-o nouă ediţie  a emisiunii „Vreau să fiu sănătos” ați putut afla mai multe despre hernia de disc, consecinţele dependenţei de calculator şi intoleranţele alimentare.

 

Sonia Argint Ionescu
Vreau să fiu sănătos!

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Hernia de disc:

Vertebrele sunt legate între ele printr-un disc, format dintr-un inel exterior fibros şi rezistent şi un ţesut gelatinos şi elastic (nucleul pulpos). Hernia de disc este alunecarea nucleului pulpos prin inelul fibros sau partea din exterior a acestuia. Cauzele herniei de disc sunt legate în principal de obișnuințele generate de sedentarismul omului contemporan. Despre această afecţiune vor discuta în această ediţie dr. Sandra Ristache - medic primar balneofizioterapie - S.U.U.B şi dr. Dan Teleanu - medic primar neurochirurg - S.U.U.B.

Realizator: Beatrice Cioba

Consecinţele dependenţei de calculator:

Copilul dumneavoastră nu se desparte de telefonul mobil sau de tabletă nici la masă? În loc să petreacă timp cu familia, preferă să se izoleze în faţa calculatorului? Atunci aveţi o problemă. Una din cele mai periculoase adicţii este pe cale să se instaleze în psihicul său: dependenţa de calculator. Dr.Valentina Contanu - medic specialist ortopedie pediatrică, dr.Andra Dinu-doctorand în medicină – fiziokinetoterapeut ortoped şi Andra Costin - consilier psihologic - vor discuta despre acest subiect.

Realizator: Cristina Andrei

Intoleranţele alimentare:

Sub termenul generic de „intoleranţă” sunt grupate o serie de reacţii patologice, cum sunt diferitele alergii alimentare sau intoleranţe la anumite nutrimente din cauza unui deficit enzimatic al aparatului digestiv sau a unor tulburări metabolice. Cele mai cunoscute forme sunt intoleranţele la gluten şi la lactoză. Invitat: dr.Ileana Stamate - medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice

Realizator: Adina Slave

***

Prezentată de Sonia Argint Ionescu şi realizată de Beatrice Cioba, emisiunea-magazin Vreau să fiu sănătos este difuzată în fiecare sâmbătă, de la ora 14.30, la TVR 1 şi online, pe TVR+, disponibil şi pe tabletă sau mobil. Aici puteţi descărca aplicaţiile TVR+ pentru IOS şi Android.

15:00 Concert aniversar Alexandra Chira

(II)

Prezentator si producător Iuliana Tudor

Jurnalist Anamaria Voicu

(Reluare)

16:30 TVR 70

Adevăruri despre trecut

*Atenție, se închid ușile!

Printre ideile de dezvoltare a capitalei lansate in perioada interbelica s-a numarat si cea a construirii unei linii de metrou. In Londra se circula prin subteran din 1863; in Budapesta din 1896, ba chiar si la Moscova exista metrou din 1935. Situatia era, insa, potrivnica infaptuirii unei linii de transport subteran in Romania anilor ’30-‘40. A venit si Cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar peste aceste proiecte s-a asezat praful.

Bucurestiul nici nu indeplinea in acele vremuri un criteriu de baza pentru pentru construirea unei linii de metrou: dupa primul Razboi Mondial, capitala avea mai putin de 400.000 de locuitori; inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial se apropia de un milion si de-abia in anii 70, depaseste 2 milioane de locuitori. Abia in acest moment situatia devine critica: „oamenii muncii”-cum erau denumiti cetatenii-nu mai puteau ajunge la timp la serviciu. Se impunea, asadar, dezvoltarea circulatiei subterane.

Ramanea, insa, o alta problema: terenul pe care este amplasat Bucurestiul este destul de nisipos, din cauza apelor care il strabat. Vointa politica a fost, insa, mai puternica si, in 1972 s-a luat decizia ca pe sub cartierele din Bucuresti sa circule metroul.

Nicolae Ceausescu dorea ca metroul sa fie o realizare exclusiv romaneasca; asa ca nu a apelat la cei care realizasera astfel de sisteme de transport in strainatate. Nu a consultat pe nimeni nici la capitolul know-how, si nici pentru a aduce unelte de forat care sa le usureze munca oamenilor.

Primul tronson urma sa lege fabrica de mașini agricole Semanatoarea de platforma industriala Timpuri Noi. Lucrul a inceput in septembrie 1975, iar 4 ani mai tarziu, in noiembrie 1979, bucurestenii puteau urca in vagoane. Desigur, vagoane facute in Romania, la Intreprinderea de Vagoane Arad.

Reteaua de transport subteran a Bucurestiului se dezvolta, la inceput, cu o viteza de aproape 2 kilometri pe an. Pare putin, dar, sa nu uitam, era o premiera in Romania! Muncitorii au capatat experienta si au ajuns repede la un ritm de 4 kilometri pe an. Era incredibil; doar metroul din Ciudad de Mexico inainta mai repede!

In 1989, Bucurestiul avea aproape 60 de kilometri de metrou. Calatoria cu acest mijloc de transport in comun a devenit o obisnuinta, atat pentru bucuresteni, cat si pentru cei care veneau in capitala cu treburi.

Producator Raluca Rogojina

 
„Tezaur folcloric” deschide un nou sezon la TVR 1: o călătorie în inima tradițiilor și a poveștilor din vatra satului românesc

Duminică, 6 septembrie, de la ora 13.00, prima ediție aduce în fața telespectatorilor TVR 1 un moment special prezentat de Ansamblul Folcloric ...

Ediție specială „Universul credinței”, la TVR 1: Sfânta Liturghie ce încheie ITO 2026, în direct de la Catedrala Națională

Joi, 3 septembrie, de la ora 10.00, TVR 1 transmite în direct, în cadrul unei ediții speciale „Universul credinței”, slujba Sfintei Liturghii ce ...

Documentarul „Duminica Limbii Române”, astăzi, la TVR

De Ziua Limbii Române, urmărim un documentar ce prezintă istoria și zbuciumul limbii române în Basarabia, semnat de jurnalistul TVR Moldova ...

 

#tvr1