loader

Mircea Dinescu încinge tigaia cu cocoșel pentru gurmandul Șerban Huidu

Duminică, 28 octombrie, de la 15.30, nu ratați o ediție “Politică și delicatețuri” cu Șerban Huidu invitat și cu rețete delicioase reinventate de amfitrionul poet, la TVR1 și TVR HD.

 

Mircea Dinescu
Politică şi delicateţuri

În ultima duminică din octombrie, Mircea Dinescu lasă pajiștile însorite de la Cetate și se întoarce pe meleaguri bucureștene, unde, în bucătăria de la Lacrimi și sfinți, își pregătește ingredientele pentru o “găteală” de pomină.

Beneficiarul bunătăților este simpaticul om de televiziune Șerban Huidu, care se declară gurmand și fan al poetului pe care de multe ori nu l-a iertat la Cronica Cârcotașilor. Dinescu pregătește pentru început un coquelet autohton în aluat, inspirat fiind de o rețetă pe care a văzut-o la un târg la Băilești și îmbunătățită cu mixul său special de condimente și cu un pic de zeamă de portocală.

(w882) Coquelet -

Ajutor de nădejde, Huidu ascultă indicațiile poetului și se învârte cu destulă măiestrie printre oale și tigăi, gustă din afumăturile de pe masă și umple conștiincios paharele cu tulburel adus de la Cetate. Dinescu păstrează încă un cocoșel pentru felul al doilea, îl amestecă cu legume de toamnă și îl stropește din belșug cu vin, o mâncare gustoasă și foarte ușor de preparat. În cramă cei doi se reped asupra bucatelor, ascultă un taraf în primă audiție la "Politică și delicatețuri", taraful lui Paul Gheorghe și pun țara la cale într-un dialog amuzant și plin de învățături.

(w882) Mircea Din

Șerban Huidu s-a născut pe 16 iulie 1976. A absolvit facultatea de Economie Generală din cadru ASE București. În 1997 începe emsiunea pamflet Cronica Cârcotașului la Radio 21. În anul 2000 emisiunea începe să fie difuzată la Prima TV, iar după un an i se alătură Mihai Găinușă, devenind Cronica Cârcotașilor. În anul 2003 cei doi se mută la Kiss FM. În prezent, Șerban realizează o emisiune de radio la Gold FM și la alte zece radiouri din țară care se numește Cronica Cârcotașilor, iar la Prima TV continuă Cronica alături de Dezbrăcatu și bebelușa Ioana. Scrie pe serbanhuidu.ro.

(w882) Serban Hui

6:00 Telejurnal matinal

Sport* Meteo. Prezintă Eugen Rusu

(Reluare)

7:00 Ecce via-Aceasta este Calea!

(redifuzare)

* Ierusalimul din vremea pătimirilor lui Iisus Hristos nu era atât de întins ca cel înconjurat de zidurile ridicate de sultanul Soliman, care au trecut veacurile până în zilele noastre. Hărţile antice şi cercetările arheologice evidenţiază suprafaţa unui Ierusalim mult mai mic.

Golgota răstignirii era în afara oraşului şi Mormântul Învierii de asemenea.

Cel mai însemnat punct al cetăţii era Templul de pe Muntele Moria. În zilele noastre, aici este Domul stâncii şi o esplanadă amenajată din muntele în sine, considerat locul în care Avraam ar fi trebuit să îşi sacrifice fiul.

La Templu se ajungea prin porţile Hulda, astăzi închise.

Am putea spune că asistăm la o expresie ordonată a primului sens unic din istorie. Toţi pelerinii intrau printr-un loc, iar ieşirea din oraş se făcea prin altă parte a zidului de apărare. Doar mirii în ziua căsătoriei şi cei cărora le decedase o ruda apropiată aveau dreptul să meargă în contrasens.

Răspântia Paştelui iudaic petrecută la Ierusalim de către Mântuitorul Hristos este asemenea unui veac al împlirii profeţiilor. Prietenii şi trădări, legăminte încalcate, frici ancestrale răbufnite într-un ambient în care falşii profeţi deveniseră o constantă ierusalimiteană, calcule strategice de ordin politic şi religios, fiecare în parte şi toate laolaltă au configurat complexul de împrejurări prin care Iisus Hristos a fost judecat şi condamnat.

Momentele tragice ale nopţii arestării lui Hristos sunt intim legate de înalţimile Sionului. Prin apropiere se va fi aflat casa lui Caiafa, fruntaş între preoţii iudei ai Sinedriului. Este destul de probabil ca Sionul să fi fost o zonă rezidenţială a Ierusalimului antic-se afla în apropierea Templului şi a vechii cetăţi cucerită de David , dar şi a cartierelor noi ale oraşului.

De aici a început graba purtării spre repetata judecată a Mântuitorului către curtea Procuratorului roman Pilat.

Încă de la jumatatea celui de-al cincilea secol al erei creştine, bizantinii rânduiseră un altar de rugăciune în locul actualei mănăstiri asumpţioniste.

Despotul fatimid Al Hakim, cunoscut si sub numele de Califul Turbat, a rispit piatra de pe piatră din acest loc prin anul 1000.

Ultima săptămână petrecută în Cetatea Sfântă de catre Mântuitor se împlineşte perpetuu sub ochii şi paşii pelerinului.

Producător Elena Dinu

 
Sărbătoarea Învierii, la TVR: ediții speciale, transmisiuni în direct, concerte și programe de tradiție pe toate posturile

De la reflecție și trăire duhovnicească la folclor, film, documentare și mari concerte - între 9 și 13 aprilie, TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Info, ...

Paștele ca pe Târnave, cu „Exclusiv în România”

Duminică, de la 18.00, pe TVR 1, echipa „Exclusiv în România” ne invită să petrecem „Paştele ca pe Târnave”, într-un loc special: la Castelul ...

„Tezaur folcloric” – de Paşti, în Bucovina

Cântecul, portul, tradiţiile bucovinene şi, mai cu seamă, oameni plini de bucurie şi ospitalitate ne aşteaptă duminică, pe 12 aprilie, de la ora ...

 

#tvr1