loader

Poetul bucătar faţă în faţă cu bucătarul psiholog, la Politică şi delicateţuri

În ediţia specială de Paşte, Mircea Dinescu l-a avut ca invitat pe Antonio Passarelli. Emisiunea s-a difuzat la TVR 1, TVR HD, TVRi şi TVR+, duminică, 20 aprilie, la 14.30.

 

Mircea Dinescu
Politică şi delicateţuri

Ediţia este disponibilă online pe TVR+

În sfânta zi de Paşte, Mircea Dinescu şi invitatul său, celebrul bucătar Antonio Passarelli  au măncat pe malul Dunării, la Cetate, un prânz îmbelşugat, gătit de ei înşişi, într-o „confruntare” prietenească şi plină de umor. Politică şi delicateţuri poate fi urmărită în fiecare duminică, la 14.30, la TVR 1, TVR HD şi TVR Internaţional, precum şi online, pe TVR+.

Pe pajiştea de la Cetate, scăldată pe de-o parte de Dunăre şi străjuită pe cealaltă de un impunător şi elegant conac, cei doi „vrăjitori ai bucatelor” se pun pe treabă, păziţi cu străjnicie de câinii lui Dinescu şi înveseliţi de lăutarii de la Mambo Siria. Antonio îi pregăteşte poetului paste umplute la cuptor, o reţetă tradiţională de Paşte în ţara sa natală, Italia. Dinescu nu se lasă mai prejos şi pune pe grătar un calcan, ţinut bine până atunci în baiţ de vin cu zeamă de portocale. „Vedeta” meniului este, însă, un miel împănat cu usturoi verde şi slăninuţă, pus la proţap și stropit cu vin. De pe masă nu lipsesc ouăle vopsite, două soiuri de vin - alb şi roşu - şi pâinea de casă, frământată sârguincios încă de când s-a crăpat de ziuă, amestecată cu cartofi fierţi şi coaptă afară, într-un cuptor cu lemne. Masa e aşezată pe malul Dunării, iar cei doi bucătari iscusiţi ciocnesc ouă, gustă din bucate şi ascultă, de această dată, muzica unui alt taraf, numit „Merci Beaucoup”.

Antonio Passarelli s-a născut în Calabria. La vârsta de 17 ani a început să lucreze într-un restaurant, pentru a-şi putea plăti studiile de psihologie la Universitatea Sapienza din Roma. A devenit bucătar şi a lucrat într-un restaurant până în 1982, când venirea unui nou proprietar care a lăsat standardele foarte jos l-a determinat să ia o pauză de aproape 9 ani, timp în care a lucrat în managementul comerţului en-gros şi şi-a terminat studiile.

În 1990 a venit în România şi a fost cuprins de dorul de a găti, care este, după cum mărturiseşte, „ca o femeie care te ispiteşte”. Astfel, în 1991 şi-a deschis primul restaurant la Timişoara şi, deşi plănuise să rămână la noi în ţară doar trei luni, sunt mai mult de 20 de ani de când locuieşte aici. Explicaţia pentru rămânerea sa în România este pe cât de simplă, pe atât de frumoasă: „aveam nevoie de un pic de pace”. Telespectatorii TVR 1 se vor bucura să îl regăsească pe simpaticul Antonio, cel care i-a făcut să zâmbească, dar şi să poftească, la Dănutz SRL.


Primăvara lui 2014 este, pentru telespectatorii TVR, prilej de întâlnire cu emisiunile pline de savoare marca Mircea Dinescu. Săptămânal, poetul, pamfletarul şi masterchef-ul Dinescu realizează şi moderează Politică şi delicateţuri la TVR 1, TVR HD, TVRi şi online, pe TVR+. Pasionat de arta culinară şi la curent cu dedesubturile jocurilor politice, Mircea Dinescu încearcă să scoată din banalitate ideea de bucătărie românească, asortînd-o cu un vin bun şi cu muzică lăutărească veche. Alături de el se află, de fiecare dată, o personalitate din actualitatea românească, un politician, un artist, un filosof sau un medic celebru.

***

Emisiunea poate fi urmărită şi pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Aici puteţi descărca aplicaţiile TVR+ pentru IOS şi Android.

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

19:45 Sport

Transmisiune directă

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1