ARMATA ROMANTICILOR. VIAŢA CA UN ROMAN (1834-1848) (ep.6)
Anii 1830 marchează triumful romanticilor, în frunte cu Hugo, Balzac și Dumas, ale căror opere eclipsează realizările „adversarilor” clasici. Victor Hugo locuiește într-o casă elegantă din Place des Vosges. Însă continuă să îl revolte sărăcia oamenilor de rând și nedreptățile care guvernează societatea. Chiar dacă nu se alătură, deocamdată, antimonarhiștilor, măsurile autoritariste ale regelui Ludovic-Filip îl îngrijorează. De la instaurarea Monarhiei din iulie averile bogaților cresc, dar muncitorilor le scad salariile și li se încalcă drepturile. Franța este răscolită de greve reprimate brutal de armată.
MARIA-ANTOANETA (ep.4)
În 1783 suverana îi cere arhitectului Richard Mique să construiască pe lângă Micul Trianon așa‑numitul Cătun al Reginei. Acest sătuc fantezist nu e menit să dăinuie, deoarece casele nu au nici măcar fundații. El cuprinde nu doar locuința reginei, ci și o fermă cu orătănii, vaci, oi, porci și iepuri. Este un spaţiu destinat vizitelor, dar și un fel de laborator în aer liber, unde moştenitorii coroanei învață despre viața... agrară. Pe de altă parte, oamenii de rând suferă din pricina foametei agravate de secetă şi ger. Cătunul, considerat o sfidare, adânceşte sentimentele antimonarhice. Aspru criticată pentru extravaganţe ori favoriții răsplătiți cu posturi bine remunerate, Maria Antoaneta este acuzată că ar fi o femeie rea și o mamă iresponsabilă.
ETRUSCII. MISTERIOSUL POPOR ANTIC (ep.4)
Cu toate că etruscii au folosit alfabetul grec, limba lor rămâne o enigmă. Deşi literele sunt inversate ca în oglindă, ele păstrează sensul de scriere uzual, de la dreapta la stânga. Muzeul Național Etrusc, situat în Vila Giulia din Roma, adăpostește cea mai importantă colecție de artă etruscă din lume. Printre exponate se numără și un artefact datând din anul 500 î.Hr.: tăblițele bilingve de la Pyrgi.
METAMORFOZA UNUI FLUTURE (ep.3)
Protagonista documentarului nostru tocmai a încălcat teritoriul unor furnici. Dacă adulții se hrănesc, în general, cu semințe, juvenilii au nevoie de proteine pentru a se dezvolta. Atacul asupra intrusei este necruțător, însă larva de Papilio memnon deține un organ defensiv protractil, numit osmeterium, care pulverizează în aer o substanță urât mirositoare, menită să îndepărteze prădătorii.
Producator Oana Hasegan
