TVR 1

Sâmbătă, 9 mai, de la ora 12:30, la TVR 1 și TVR+, Narcis POPESCU îi are ca invitați pe domnul Gabriel BIRIȘ, specialist în fiscalitate, şi pe domnul George RÎPĂ, consultant politic.

Narcis Popescu

”Sunt un jurnalist care a avut șansa să descopere că istoria, economia și politica, cele 3 partituri care compun aria mea principală de interes, ...

Alchimia banilor

O emisiune educativă și utilă, „Alchimia banilor” îşi propune să descifreze complicatele mecanisme ale economiei într-un limbaj facil şi pentru ...

… Discutăm mai degrabă despre o criză de sistem și asta, dacă ne uităm în ultimii 37 de ani, vom vedea că…au fost puțini miniștri de Finanțe care să aibă un mandat întreg de 4 ani. Același lucru se întâmplă la Educație, la Transporturi, la alte zone din acestea fundamentale pentru statul român….clasa politică nu a ținut pasul cu aspirațiile și cu dorințele românilor. De asta am avut în ultimii 37 de ani, în mod constant, români care au ales să plece în Italia, în Spania, în alte țări din Occident, în Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, pentru că au văzut în statul român un dușman. În continuare, statul român acționează ca un dușman, un dușman al companiilor românești, un dușman al cetățenilor. Cum face asta? Bătându-și pur și simplu joc de banii lor. Dacă ne uităm inclusiv la moțiunea de cenzură…există în politică o majoritate care este ruptă total de interesele națiunii române. Soluția, pe termen mediu și lung, este apariția, dacă vreți, a unor noi partide care să răspundă năzuințelor oamenilor.

George Rîpă

... Costul cu dobânzile, cu debitarea datoriei publice, sunt mai mari decât costurile cu educație în bugetul acesta. Deci dobândzile au crescut, asta înseamnă că și creditele pe care românii vor să le ia în perioada următoare vor fi mai scumpe. Deci ăsta este un prim cost al crizei. Al doilea cost, care are și unele beneficii, este deprecierea monedei naționale…am avut o depreciere la criza anterioară cu “Turul I, înapoi!”, după care s-a stabilizat, acum iar s-a devalorizat, pentru că avem o altă criză politică, suprapusă peste multiplele crize globale…avem și războiul de la graniță, agresiunea Rusiei, care durează de ani de zile împotriva Ucrainei, mai nou războiul din Golf, din Iran, care pare că nu se domolește, care ne-a ars la buzunar pe toți cu creșterea costurilor la combustibili.

Gabriel Biriș

… Un investitor cred că se uită la două lucruri. Se uită în primul rând la stabilitatea fiscală și în al doilea rând la stabilitatea politică. Ori noi am reușit să demonstrăm în ultimul deceniu că nu le avem pe niciuna dintre cele două. Până la urmă să ne punem în locul unui investitor…belgian, vrei să investești pe o piață emergentă, care are un potențial de creștere uriaș în continuare, așa cum este România, de exemplu. Dar, te uiți și vezi care este situația politică, te uiți să vezi cât de des se schimbă Codul Fiscal şi apoi zici, hai totuși poate mă duc în Polonia, sau poate mă duc în Estonia. Evident că reprezintă o vulnerabilitate pentru noi…vedem după Turul II anulat, că au fost companii străine care acționează în România, care funcționează aici de zeci de ani, care au făcut investiții de miliarde de dolari, dar care și-au oprit sau și-au ponderat investițiile. De ce? Pentru că pentru ele reprezintă un risc să investească pe o piață care este instabilă din punct de vedere politic și din punct de vedere economic.

George Rîpă

(w882) 5 alchimie … Disciplina fiscală, și aici mă refer și la colectare, dar și la reducerea deficitului, a început să se vadă de anul trecut…împreună cu colegii de la Asociația The Tax Institute am început să facem o analiză a execuției bugetare. După execuția bugetară, la Trimestru 1, am avertizat că deficitul va trece de 11%. Până la urmă s-a schimbat Guvernul, trendul s-a inversat și deficitul a fost după rectificare 8,2% dar am terminat anul cu 7,9% în condițiile în care s-au plătit foarte multe facturi restante și nu s-au mai amânat…am văzut o critică…Guvernul a declarat deficit de 7,6% și Comisia Europeană a zis că e 7,9%. E modul de calcul diferit. Guvernul a calculat deficitul pe cash, adică ce a încasat și ce a plătit, iar Comisia calculează pe ESA, adică ia în calcul și datoriile neachitate, adică obligațiile încă neachitate, deci nu e nici o raportare greșită, doar o altă metodologie…o scădere de 1,6%, ceea ce nu a fost deloc ușor, mai ales în contextul unui Guvern de Coaliție format din patru Partide în care cel puțin două, cele mai mari, unul a tras în direcţii diferite…disciplina fiscală este extrem de importantă, sunt încă multe lucruri de făcut, în special pe partea de îmbunătățire a legislației, de eliminat distorsiuni, posibilități de arbitraj între diverse tipuri de venituri sau forme de exercitare a unei activități economice. Dar trebuie văzut și ce soluții avem și avem pe reducerea uriașului GAP de TVA, care la ultima măsurare, era 30% din PIB și nu dă semne că a scăzut semnificativ. Poate că în acest an va scădea un pic, pentru că se văd niște rezultate mai bune în colectare.

Gabriel Biriș
.
(w882) 6 alchimie … în momentul în care vrei să faci o modificare fiscală, modificarea fiscală aceea nu este ca să ajuți o industrie, să ajuți gogoșeriile din București, de exemplu, sau să ajuți industria care construiește biciclete în România. Nu, o modificare fiscală se face pentru a acoperi niște nevoi ale statului. Ce auzim noi de două decenii în România? Avem o gaură. De câte ori ați auzit chestia asta cu gaura bugetară, pe care le auzim de la politicieni, trebuie să creștem niște taxe, trebuie să vedem de unde mai luăm niște bani, de unde ne mai împrumutăm, ca să acoperim gaura. Dar ceea ce noi trebuie să auzim de la politicieni este, haideți să vedem cum reușim să scădem cheltuielele noastre, pentru că cred că românii deja au înțeles faptul că au un stat care este mult prea scump. Pentru ceea ce livrează. Adică taxele noastre pe care le plătim la educație, la sănătate, nu se văd. Deși plătim o grămadă de bani, dacă vă uitați, de exemplu, pe taxarea pe salariu minim, avem cea mai mare din Europa, avem un TVA ridicat. Toate lucrurile astea evident că împiedică dezvoltarea economică. Ceea ce ne face să ne întrebăm, cine guvernează România? Asta e o întrebare de o mie de puncte la care eu nu îndrăznesc să răspund, nici măcar într-o situație politică mult mai calmă, cu atât mai puțin acum.

George Rîpă
.
(w882) 7 alchimie … crizele acestea politice apărute de nicăieri şi afectează grav sănătatea economică a nației. La urmă, sănătatea financiară ține de un mediu de business atractiv care să producă valoare adăugată. Din păcate, în ultimii ani, în special începând cu 2023, guvernările nu au făcut decât să pună bolovani după bolovani, fie că s-a numit impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul suplimentar pe petrol și gaz, impozitul suplimentar pentru bănci, taxa pe stâlp, reducerea perioadei de recuperare a pierderilor pentru investitori, bolovan după bolovan care au făcut ca economia să gâfâie. Economia performează mult mai bine decât mediul politic, oricum. Dar în momentul de față economia gâfâie și din cauza scăderii consumului, absolut normal în astfel de situații…o teorie economică promovată de un profesor de la ASE…creștem salariile la bugetari, creștem numărul de bugetari, creștem salariul minim…s-a dublat, raportat la Euro, în ultimii patru ani, creștem pensiile, punem presiune pe mediul privat și prin creșterea salariului minim, dar și prin faptul că le luăm oamenii la stat, să crească salariile. Crește astfel masa salarială, crește consumul, consumul este o parte din PIB, crește PIB-ul și noi ne lăudăm că uite ce bine ne e. Dar noi am crescut PIB-ul…pe împrumuturi. Dacă PIB-ul crește prin investiții, prin creșterea producției interne şi creșterea exporturilor, este foarte bine pentru țară. Dacă PIB-ul crește pe consum, pe datorie, e foarte rău. De asta mi-am permis să numesc acea ajustare, adică acea recesiune tehnică, să-i zic detox.