loader
Foto

Relația românilor cu natura: Indiferență sau activism? | VIDEO

În contextul crizelor multiple care afectează societatea contemporană, preocuparea pentru protejarea naturii tinde să scadă, fiind eclipsată de probleme considerate mai urgente.

 

Cristian Tabără
Punctul critic

Discuția despre relația românilor cu natura evidențiază un spectru complex, oscilând între indiferență și angajament activ, așa cum reiese din experiența organizațiilor de mediu și a profesioniștilor din domeniu.
.

.
Prezența unor figuri cheie, precum Valentin Krancevik de la Let's Do It Romania, Ciprian Gălușcă de la Greenpeace România, Octavian Berceanu, fost comisar general la Garda de Mediu, și Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România, oferă o perspectivă amplă asupra acestei dinamici.

Deși inițiativele de voluntariat de anvergură, precum cele care au mobilizat sute de mii de oameni și au colectat cantități impresionante de deșeuri, demonstrează un activism remarcabil, percepția generală este că interesul public față de problemele de mediu a scăzut în ultimii ani. Crizele suprapuse, de la pandemia de COVID-19 la conflictul armat și presiunile economice, au mutat atenția publicului și a autorităților către alte priorități.

Cu toate acestea, rămâne o întrebare fundamentală: a fost vreodată acest interes suficient de mare? Observațiile privind comportamentul neadecvat în natură, precum folosirea abuzivă a vehiculelor sau îmbrăcămintea nepotrivită pentru activități montane, sugerează o înțelegere superficială a respectului față de mediu.

Deși există un nucleu puternic de activism și voluntariat în România, este esențial ca societatea, în ansamblu, să conștientizeze necesitatea unei relații mai profunde și mai respectuoase cu natura, depășind indiferența și înțelegerea superficială a importanței mediului înconjurător. Este nevoie de un efort concertat pentru a menține problema ecologică în prim-planul preocupărilor, indiferent de contextul socio-economic.

 

Punctul critic, Relația românilor cu natura: Indiferență sau activism?, miercuri, 26 martie, ora 18:15, TVR1 și TVR+

Moderator Cristian Tabără

 

18:00 Teleenciclopedia

*ARMATA ROMANTICILOR. REVOLUŢIA ROMANTICĂ (1827-1832) (ep.1)

La începutul veacului al XIX-lea, un nou curent ia cu asalt Franța: romantismul. Teatrul, muzica și pictura înflăcărează societatea. Tinerii, inspirați de autorii englezi și germani, decid să revoluționeze arta, iar ideile și operele lor vor genera curând o conștiință politică proaspătă. Mulțimea iese în stradă, cerând instaurarea Republicii. Lumea veche se clatină, amenințată de impetuoasa modernitate. Alexandre Dumas visează să devină cel mai important poet dramatic din Paris. Cu cinci ani în urmă, a părăsit orașul natal, Villers-Cotterêts, cu numai 53 de franci în buzunar. Acum este copist în slujba ducelui d’Orléans (vărul regelui) și, când are puțin răgaz, compune piese de teatru. Însă concurența e acerbă: tânărul Victor Hugo se bucură deja de notorietate.

AMORURI BOEME-GEORGIA O’KEEFE ŞI ALFRED STIEGLITZ (ep.2)

În iunie 1918, pictorița avangardistă Georgia O’Keeffe părăsește Texas pentru a se stabili la New York, la invitația fotografului Alfred Stieglitz, care îi descoperise și expusese deja lucrările. Între cei doi se naște curând o relație, deși Stieglitz poartă încă verighetă. În decembrie 1924, Emmeline Obermeyer Stieglitz decide să divorțeze. Tot în același an, după șase ani de conviețuire, Alfred și Georgia își legalizează iubirea. Consecventă principiilor sale de independență, tânăra O’Keeffe refuză o ceremonie tradițională și își păstrează numele de fată.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. AERUL (ep.3)

Deși este adesea distrugător, vântul reglează oxigenarea oceanelor, favorizează reproducerea plantelor și influențează răspândirea insectelor și migrația păsărilor. Oamenii i-au recunoscut importanța, atribuindu-i denumiri diferite în funcție de viteză și putere. Irlanda este obișnuită cu vânturile puternice, dar, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1839, o furtună teribilă, consemnată ulterior drept „Noaptea Marelui Vânt” (The Night of the Big Wind), a distrus totul în cale.

VIEŢUITOARE BIZARE (ep.14)

Și în cazul țestoaselor-aligator (Macrochelys temminckii), singurul dușman veritabil este omul, ele fiind incluse din 1988 pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). Populația cajun (descendenți ai coloniștilor francezi stabiliți în zonele mlăștinoase) prepară din aceste țestoase supă, în timp ce alți locuitori le ucid doar pentru a le folosi carapacele ca trofee. În plus, țestoasele-aligator sunt victime ale pescuitului comercial cu năvoade, iar habitatul lor este tot mai des asanat și transformat în terenuri agricole.

Producator Oana Hasegan

19:00 Telejurnal

*Ştiri* Sport* Meteo. Prezintă Alina Stancu

Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu

Transmisiune directă

 
Începe sezonul 8 „Vedeta familiei”: decor nou, juriu-surpriză și un duo de prezentatori cu extra-energie!

Duminică, 19 aprilie, de la ora 20:00, la TVR 1, Florina Constantinescu ne invită la un spectacol şi mai alert, alături de un nou coleg de ...

Crizele suprapuse și supraviețuirea micilor antreprenori

Sâmbătă, 18 aprilie, de la ora 12:30, la TVR 1, Narcis POPESCU îi are ca invitați pe doamna Veronica DUȚU, analist economic și antreprenor, și pe ...

30 de ani de tradiție și excelență - Ansamblurile „Porolissum” și „Columna”, într-un spectacol aniversar prezentat de Iuliana Tudor, la TVR 1

Concertul dedicat aniversării ansamblurilor „Porolissum” și „Columna” se vede la TVR 1 duminică, 19 şi 26 aprilie, de la ora 20.30. Vedem pe ...

 

#tvr1