* Vincent Van Gogh: Floarea Soarelui
În 1881, influenţat de mentorul său, Anton Mauve -exponent de frunte al realismului olandez și promotor al neoimpresionismului- tânărul Van Gogh săvârșea primele tablouri, încredințat că arta trebuie să reflecte adevărul. După moartea tatălui său, în 1885, decidea că are nevoie de o schimbare şi pleca anul următor la Paris, unde fratele şi „îngerul său păzitor”, Theo Van Gogh, conducea o galerie de artă. Tot acolo avea să-i întâlnească pe Claude Monet, Alfred Sisley, Auguste Renoir, Camille Pissarro, Paul Signac, Toulouse Lautrec, Paul Gauguin și Émile Bernard. Inspirat de ei, Vincent se familiariza, în sfârşit, cu tehnici îndrăznețe, lucrând adesea „en plein air”. În 20 februarie 1888 se stabilea în sudul Franței, la Arles, şi începea să picteze primele tablouri cu Floarea Soarelui.
Amoruri boeme: Emilie Flöge şi Gustav Klimt (Ep.2)
Sfârşitul secolului al XIX-lea aducea un suflu proaspăt în cercurile artiștilor din Europa, dar în capitala Imperiului Austro-Ungar domnea conservatorismul. Pe 3 aprilie 1897, pictorul Gustav Klimt și încă vreo 40 de avangardiști înființau Wiener Secession (Secesiunea Vieneză), punând capăt dictaturii gustului burghez sub motto-ul Der Zeit ihre Kunst. Der Kunst ihre Freiheit. (Timpurilor, arta lor. Artei -libertatea !)
Tărâmuri şi legende. Apa (ep.4)
Aymara, cel mai vechi grup etnic descendent al culturii precolumbiene Tiwanaku, trăiește la poalele vulcanului Tunupah de aproape un mileniu și, asemenea înaintașilor, venerează ținutul care le-a marcat traiul, hrănindu-le tradițiile și imaginația. Poporul Aymara numește Salar de Uyuni (în traducere, Câmpia de sare din Uyuni): Salar de Tunupah. Aceasta este cea mai mare „salină” din lume (măsurând peste 10.000 km pătrați) şi se află la 3.600 metri altitudine, în inima Anzilor bolivieni.
Vieţuitoare bizare (ep.10)
În episodul anterior, i-am însoțit pe biologul Long Vu și colegul său în Parcul național Cat Tien, din sudul Vietnamului. Misiunea lor e să pătrundă într-o grotă neexplorată anterior, colonizată de chiroptere. Un dispozitiv va „transcrie” ritmul, frecvența și intensitatea sunetelor emise de liliecii aflaţi acolo. Mișcându-şi fața și urechile, aceştia „scanează” mediul. „Radarul” lor natural este atât de precis, încât poate localiza şi identifica, în beznă totală, toate insectele dimprejur.
Producator Oana Hasegan
