loader

„Singurul lucru pe care ştiu să îl fac în bucătărie e ceaiul” - Ovidiu Ioaniţoaia

As în gazetărie, dar novice în bucătărie, celebrul cronicar sportiv este invitatul lui Mircea Dinescu în ediţia din 15 mai a emisiunii Politică şi delicateţuri, difuzată la ora 15.00, la TVR 1 şi TVR HD. În meniu: muşchi Wellington şi plăcintă cu ştevie

 

Mircea Dinescu
Politică şi delicateţuri

Ediția este disponibilă online pe TVR+

„Suntem ca doi supravieţuitori, fiecare pe o banchiză de gheaţă; dăm la vâsle şi ne-am ciocnit astăzi la mine în bucătărie”, spune Mircea Dinescu, prezentându-şi invitatul din ediţia de duminică a emisiunii Politică şi delicateţuri, jurnalistul Ovidiu Ioaniţoaia. Ca de obicei, poetul ne aşteaptă în faţa micilor ecrane şi pe 15 mai, de la 15.00, la TVR 1 şi TVR HD sau online, pe TVR+.

(w882) Dinescu si

Mai obişnuit cu zarva redacţiilor de ziare şi a stadioanelor decât cu bucătăria, musafirul lui Dinescu urmăreşte cu atenţie cum acesta prepară un „muşchiuleţ Wellington”, adică un muşchi învelit în aluat şi, pentru o mireasmă în plus, uns cu un amestec de nucă şi ardei copt. Uimit de dexteritatea şi creativitatea gazdei sale, Ovidiu Ioaniţoaia mărturiseşte cu umor: „În viaţa mea n-am făcut nici ouă ochiuri! Singurul lucru pe care ştiu să îl fac în bucătărie e ceaiul... şi nici pe ăla nu-l nimeresc întotdeauna”.

(w882) muschi

„Lovitura de graţie” pentru Ioaniţoaia vine, însă, odată cu al doilea fel de mâncare pe care i-l pregăteşte poetul, o plăcintă cu ştevie. „Întâlnirea cu ştevia, recunosc, m-a prins pe picior greşit. Nu am mâncat niciodată ştevie”, recunoaşte invitatul, spre amuzamentul şi surpriza lui Dinescu, a cărui replică nu se lasă prea mult aşteptată: „Sigur că el, fiind băiat de Bucureşti... ştevia nu creşte pe aici, pe Calea Victoriei”.

(w882) Dinescu si

După ce muşchiuleţul şi plăcinta sunt gata, cei doi coboară în cramă, la un pahar de vin de la Cetate şi o discuţie prietenească despre carieră şi presă, întreruptă din când în când de muzica tarafului Constantin Lătăreţu.

(w882) Dinescu si

***

S-a născut pe 26 februarie 1945 la Periş, judeţul Ilfov. A studiat la liceul „Ion Maiorescu” din Giurgiu şi a absolvit Institutul de Limbi Străine din Bucureşti. A lucrat la ziarul „Sportul” şi mai apoi la revista „Flacăra”. În 1991 a fondat şi condus ziarul „Sportul Românesc”, pe care l-a părăsit în 1997, pentru a crea un nou ziar, „ProSport”. Într-o mişcare surpriză, a părăsit acest ziar, împreună cu majoritatea echipei redacţionale, trecând la rivalul „Gazeta Sporturilor”, al cărui director este şi acum.

A publicat 5 cărţi de interviuri şi reportaje. Începând din 1995 a realizat la ProTV emisiunea Procesul etapei şi, mai apoi, Recursul etapei, la Antena 1. A realizat programe şi la Radio Total, Pro FM, iar de 12 ani, Tribuna Zero, de la Europa FM, îi poartă semnătura. De-a lungul carierei, a primit numeroase premii şi distincţii de la Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune, Asociaţia Presei Sportive, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Ministerul Sportului etc.

***

Din primăvara lui 2014, duminica este, pentru telespectatorii TVR, prilej de întâlnire cu emisiunile pline de savoare marca Mircea Dinescu. Săptămânal, poetul, pamfletarul şi masterchef-ul Dinescu realizează şi moderează Politică şi delicateţuri la TVR 1, TVR HD, TVRi şi online, pe TVR+. Pasionat de arta culinară şi la curent cu dedesubturile jocurilor politice, Mircea Dinescu încearcă să scoată din banalitate ideea de bucătărie românească, asortând-o cu un vin bun şi cu muzică lăutărească veche. Alături de el se află, de fiecare dată, o personalitate din actualitatea românească, o vedetă, un politician, un artist, un filosof sau un medic celebru.

Pentru doritori, masterchefi şi gurmanzi, toate reţetele prezentate de Mircea Dinescu se găsesc pe site-ul TVR, în secţiunea dedicată emisiunii, sub titlul „Reţetele lui Dinescu".

17:00 Petrecere cu cântec

Prezentator si producător Iuliana Tudor

18:55 Teleenciclopedia

* HENRI ROUSSEAU (ep.4)

În compoziția Îmblânzitoarea de șerpi, pictată în 1907, la cererea mamei pictorului Delaunay, Henri Rousseau, în căutarea invizibilului, nu uită partea sumbră și intensă a dorințelor erotice. O forță care poate fi stăpânită numai prin artă adevărată. Așadar, pentru Le Douanier, visele devin materia primă a creației. Aceste pânze gigantice cu jungle ajung, puțin câte puțin, refugiul absolut al pictorului. Și le consacră întreaga forță și energie. Deși trăiește în sărăcie, investește în pădurile sale cu năzuința covârșitoare de a fi recunoscut. În ele se regăsește adesea motivul unui animal carnivor sălbatic și înfometat. Numai cei care nu au grija zilei de mâine nu recunosc, în această obsesie, însăși preocuparea artistului de a-și asigura propria hrană.

* LORENZO MAGNIFICUL (ep. 3)

Lorenzo iubește natura și cărțile rare-pasiune sădită în el de bunicul Cosimo cel Bătrân-întemeietor, în 1444, al primei biblioteci publice din Europa, la mănăstirea San Marco. Lorenzo‘de Medici „vânează” manuscrise prețioase până în Orient și sporește colecția începută de strămoșii săi. Datorită averii și viziunii Magnificului, arta devine parte integrantă a vieții cotidiene. Iar atmosfera vibrantă a orașului ademenește personalități de pretutindeni. Încrezător în flerul său, Lorenzo invită, în grădina lui din Piața San Marco, tineri sculptori care să profite de îndrumarea unor maeștri precum Andrea del Verrocchio. Printre ei, îl remarcă pe tânărul de 13 ani, Michelangelo, în timp ce sculptează un cap de faun. Deşi noul statut îi facilitează acestuia întâlniri cu nume vestite în lumea artei, mai ales în Roma (unde va decora Capela Sixtină a Vaticanului), Michelangelo rămâne loial Florenței și familiei de’ Medici. Ca mărturie a fidelității sale, artistul sculptează statuia de peste cinci metri înălțime a lui David, unică în epocă.

* TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep 5)

În Parcul Național Redwood, arborii Sequoia sempervirens - ocrotiţi de populaţia indigenă Tolowa din timpuri imemoriale - susțin ecosistemul endemic nord-californian. Zane Moore studiază uriașii sequoia, mai ales din punct de vedere genetic, ca parte a doctoratului său la Universitatea California. El a descoperit că exemplarele de sequoia alb (numiţi şi arbori fantomă) supraviețuiesc datorită cantității uriașe de metale grele absorbite din sol, de două ori mai mare decât cea „procesată” de rudele „pigmentate” cu clorofilă.

* ODISEEA UNEI SEPII (ep.4)

Poluarea oceanelor cu plastic reprezintă o problemă la scară planetară. Se estimează că o tonă de deșeuri ajunge în oceane la fiecare trei secunde. Particulele minuscule rezultate în urma degradării acestora pătrund în lanțul trofic, contaminând oceanele și creaturile care le populează, indiferent de dimensiuni. Sepiile și păsările marine nu fac excepție. Fugacii de țărm (Calidris alpina) profită de apele calme din timpul refluxului, pentru a se hrăni. În Bretania iarna este mai blândă decât acasă, în nordul îndepărtat, și găsesc hrană din belșug.

Producator Oana Hasegan

 
TVR transmite în direct ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026

Arena di Verona: între emoția sportului și farmecul operei italiene. Magia Jocurilor Olimpice de iarnă ajunge într-un cadru istoric spectaculos. ...

Patru ani de război: echipa Ştirilor TVR, la Kiev şi pe frontul din Donbas

La patru ani de la declanșarea războiului la scară largă din Ucraina de către Federația Rusă, Știrile TVR vor acoperi pe larg evenimentele din ...

Documentarul „IVAN, omul cu rădăcini în ape”, la TVR 1

Un destin de excepţie, un film care  urmărește transformarea adolescentului din Mila 23 - un sat de pescari din Delta Dunării - într-un campion ...

 

#tvr1