loader

Ultima ediţie Politică şi delicateţuri a sezonului. Natanticu, invitat la Cetate

Pe 10 iunie, în ultima ediţie a sezonului 9 „Politică şi delicateţuri”, Mircea Dinescu îl întâmpină pe Cosmin Natanticu într-un cadru de poveste. Poetul îi prepară comediantului „un fel de paella românească, din Oltenia” - duminică, de la 15.30, la TVR 1 şi TVR+.

 

Mircea Dinescu
Politică şi delicateţuri

Pe malul Dunării, la Cetate, Mircea Dinescu pune la cale împreună cu invitatul său, Cosmin Natanticu, o ediție de poveste, ultima din cel de-al nouălea sezon al Politicii și delicatețurilor. O urmărim la TVR 1, duminică, 10 iunie, de la 15.30.

Pe platoul de filmare improvizat pe pajiștea de pe malul apei, își face apariția un grătar uriaș, pe roți, tras de o măgăriță adusă special din sat, grătar construit şi dăruit poetului de un prieten apropiat. Încântat de măgăriță şi aflând de la stăpânul său că este şi gestantă, poetul se hotărăşte pe loc să o cumpere, nu ca să o pună la muncă, ci să o lase liberă prin iarbă.

(w882)

(w882)

În această atmosferă îşi face apariţia actorul Cosmin Natanticu, care se arată uimit atât de grătar, cât și de peștele uriaș de pe masă. Cu îndemănare, Dinescu face file novacul, căci aşa se numeşte uriaşul de peste 20 de kg şi pune câteva bucăţi zdravene pe grătar.

(w882)

(w882)

Ajutat de Natanticu şi pe muzica celebrului Ion Ghiţulescu, poetul prepară un pilaf cu peşte şi legume, un fel de paella românească, din Oltenia.

(w882)

(w882)

După ce mâncarea e gata, gazda și musafirul se retrag pe ponton, la un pahar de rose. Înconjurați şi legănați de Dunăre, cei doi găsesc elemente comune în biografiile lor şi vorbesc cu naturalețe și sinceritate, parcă uitând că sunt filmați. Povestesc despre părinți, bucurii, tristeți, de viață pur și simplu.

(w882)

Duminică, petreceţi o după-amiază perfectă pe malul Dunării, împreună cu Mircea Dinescu şi Cosmin Natanticu! Ediţia este la TVR 1, de la 15.30.


Despre Cosmin Natanticu

Cosmin Natanticu s-a născut pe 15 iunie 1980, la Petroșani. Este absolvent al UNATC și a debutat în televiziune la TVR, la emisiunea Bravo, Bravissimo!.Este cunoscut publicului din România datorită apariţiilor sale de la Divertis, Serviciul Român de Comedie, Taxi Driver. Cei care sunt iubitori de comedie îl ştiu din show-urile de stand-up comedy şi improvizaţie.Actorul s-a alăturat echipei Pro Tv, unde este unul dintre coprezentatorii emisiunii Pe bune?!.

 

 

15:00 Concert aniversar Alexandra Chira

(II)

Prezentator si producător Iuliana Tudor

Jurnalist Anamaria Voicu

(Reluare)

16:30 TVR 70

Adevăruri despre trecut

*Atenție, se închid ușile!

Printre ideile de dezvoltare a capitalei lansate in perioada interbelica s-a numarat si cea a construirii unei linii de metrou. In Londra se circula prin subteran din 1863; in Budapesta din 1896, ba chiar si la Moscova exista metrou din 1935. Situatia era, insa, potrivnica infaptuirii unei linii de transport subteran in Romania anilor ’30-‘40. A venit si Cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar peste aceste proiecte s-a asezat praful.

Bucurestiul nici nu indeplinea in acele vremuri un criteriu de baza pentru pentru construirea unei linii de metrou: dupa primul Razboi Mondial, capitala avea mai putin de 400.000 de locuitori; inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial se apropia de un milion si de-abia in anii 70, depaseste 2 milioane de locuitori. Abia in acest moment situatia devine critica: „oamenii muncii”-cum erau denumiti cetatenii-nu mai puteau ajunge la timp la serviciu. Se impunea, asadar, dezvoltarea circulatiei subterane.

Ramanea, insa, o alta problema: terenul pe care este amplasat Bucurestiul este destul de nisipos, din cauza apelor care il strabat. Vointa politica a fost, insa, mai puternica si, in 1972 s-a luat decizia ca pe sub cartierele din Bucuresti sa circule metroul.

Nicolae Ceausescu dorea ca metroul sa fie o realizare exclusiv romaneasca; asa ca nu a apelat la cei care realizasera astfel de sisteme de transport in strainatate. Nu a consultat pe nimeni nici la capitolul know-how, si nici pentru a aduce unelte de forat care sa le usureze munca oamenilor.

Primul tronson urma sa lege fabrica de mașini agricole Semanatoarea de platforma industriala Timpuri Noi. Lucrul a inceput in septembrie 1975, iar 4 ani mai tarziu, in noiembrie 1979, bucurestenii puteau urca in vagoane. Desigur, vagoane facute in Romania, la Intreprinderea de Vagoane Arad.

Reteaua de transport subteran a Bucurestiului se dezvolta, la inceput, cu o viteza de aproape 2 kilometri pe an. Pare putin, dar, sa nu uitam, era o premiera in Romania! Muncitorii au capatat experienta si au ajuns repede la un ritm de 4 kilometri pe an. Era incredibil; doar metroul din Ciudad de Mexico inainta mai repede!

In 1989, Bucurestiul avea aproape 60 de kilometri de metrou. Calatoria cu acest mijloc de transport in comun a devenit o obisnuinta, atat pentru bucuresteni, cat si pentru cei care veneau in capitala cu treburi.

Producator Raluca Rogojina

 
„Tezaur folcloric” deschide un nou sezon la TVR 1: o călătorie în inima tradițiilor și a poveștilor din vatra satului românesc

Duminică, 6 septembrie, de la ora 13.00, prima ediție aduce în fața telespectatorilor TVR 1 un moment special prezentat de Ansamblul Folcloric ...

Ediție specială „Universul credinței”, la TVR 1: Sfânta Liturghie ce încheie ITO 2026, în direct de la Catedrala Națională

Joi, 3 septembrie, de la ora 10.00, TVR 1 transmite în direct, în cadrul unei ediții speciale „Universul credinței”, slujba Sfintei Liturghii ce ...

Documentarul „Duminica Limbii Române”, astăzi, la TVR

De Ziua Limbii Române, urmărim un documentar ce prezintă istoria și zbuciumul limbii române în Basarabia, semnat de jurnalistul TVR Moldova ...

 

#tvr1