Capodoperă a literaturii române, alături de „Cel mai iubit dintre pământeni”, ”Moromeții” a fost numit singurul „copil” al Aurorei Cornu, femeia căreia Marin Preda i-a scris prima scrisoare de dragoste, și al marelui scriitor. Asta și pentru că Aurora Cornu a fost cea care a descoperit manuscrisul romanului „Moromeţii” şi, fără de care, poate, capodopera nu ar fi văzut lumina tiparului.

Despre filmul regizat de Stere Gulea s-a spus că nu avea de ce să lovească în regimul comunist, regăsindu-se în el câteva atacuri indirecte la adresa regimului burghezo-moşieresc, dar că, dincolo de orice tentă propagandistică, s-a dorit a fi un film de artă. Acesta ar fi și motivul pentru care regizorul a apelat la tehnica alb-negru, care impregnează cu atenţie jocul de lumini şi umbre în minţile spectatorilor.

Pe fondul unor mutaţii sociale, care se vor dovedi ireversibile, filmul urmăreşte destrămarea unei familii ţărăneşti tradiţionale. Încercarea autoritară şi disperată a capului familiei - Ilie Moromete (Victor Rebengiuc) - de a ţine în loc această realitate, eşuează. Cu Ilie Moromete dispare un prototip social care a reprezentat secole de-a rândul societatea românească. Dispare de fapt o identitate care nu a mai fost înlocuită. Această lume este chiar cea a satului natal, Sililștea-Gumești, în care Ilie Moromete traiește cu convingerea că existența ei reprezinta lucrul cel mai însemnat din univers.

Distribuția reunește nume ca Victor Rebengiuc, Luminița Gheorghiu, Gina Patrichi, Dorel Vișan, Mitică Popescu, Florin Zamfirescu, Emilia Popescu, imaginea fiind semnată Vivi Drăgan Vasile.

Stere Gulea și-a dorit să urmeze îndeaproape cartea lui Marin Preda și să facă, după propria mărturisire, un film „clasic”, în sensul producțiilor lui Liviu Ciulei. Iar criticii sunt de acord, în unanimitate, că i-a reușit.

De amitit și faptul că, inițial, regizorul a vrut să-l distribuie pe Gheorghe Dinică în rolul lui Moromete, iar Victor Rebengiuc trebuia să fie Dumitru al lui Nae. Dinică a refuzat și s-a ajuns ca Moromete să fie jucat de Rebengiuc.

„Am vrut ca filmul să fie cât mai simplu. Aproape că îmi doream ca aparatul de filmat să nu se simtă, ci doar lumea romanului cât mai vie, cât mai necontrafăcută…”, mărturisea regizorul Stere Gulea.

Pelicula a obținut Marele Premiu și Premiile pentru imagine (Vivi Drăgan Vasile), interpretare masculină (Victor Rebengiuc), scenografie (Svetlana Mihăilescu), muzică (Cornelia Tăutu), montaj (Mircea Ciocâltei). Diploma de onoare (Luminiţa Gheorghiu) la ACIN, în 1987. De asemenea, Victor Rebengiuc a câștigat Premiul pentru interpretare masculină la San Remo, Italia, în 1988, și tot în același an Premiul III („Ciorchinele de bronz”) și Premiul pentru interpretare masculină la Santarem, în Portugalia.

Mai multe detalii despre Festivalul Filmului Bacalaureat AICI.