A şaptea ediţie a emisiunii „Adevăruri despre trecut”, difuzată miercuri, 28 octombrie, de la ora 22.00, ne-a adus noi mărturii despre destinul omului de rând din comunism.
Ediția este disponibilă online pe TVR+.
În cel de-al zecelea sezon Adevăruri despre trecut, în fiecare miercuri, de la 22.00, echipa coordonată de Raluca Rogojină ne prezintă, timp de o oră, poveşti adevărate despre ce a însemnat viaţa românilor înainte de 1990.
Continuăm, în ediţia din 28 octombrie, cu povestea CEC-ului, celebra Casă de Economii şi Consemnaţiuni.
Iată câteva dintre lucrurile uitate sau mai puţin cunoscute despre instituţia care se ocupa de economiile românilor:
1. Ideea înfiinţării unei instituţii unde oamenii să-şi depună economiile a apărut pe meleagurile noastre în timpul Revoluţiei paşoptiste. Dar de-abia în 1864 a fost fondată Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni de către Alexandru Ioan Cuza, în cadrul reformelor care doreau o modernizare a României. Casa de Economii, o instituţie care avea ca domeniu de activitate administrarea banilor populaţiei, apare 16 ani mai târziu.
2. În anii regimului comunist, Casa de Economii şi Consemnaţiuni – cum a început să se numească din 1948 - a fost singura instituţie financiară la care cetăţenii obişnuiţi aveau acces. Încă de la început, instituţia s-a ocupat de educaţia financiară a românilor, încercând să-i înveţe să economisească. Cum de banii atraşi de la populaţie se folosea statul, activitatea de atragere a clienţilor a continuat şi în vremea comuniştilor.
3. Cartonaşe în genul celor care astăzi se oferă ca premiu la cumpărături în supermarket-uri erau, în anii regimului comunist, metode de economisire la CEC.
În perioada comunistă, prima idee a fost de a-i convinge pe cât mai mulţi elevi să economisească la CEC. În acest scop, li se ofereau carnete CEC cu depuneri de 100 de lei tuturor nou-născuţilor din data de 31 octombrie, Ziua Mondială a Economiei. Apoi, se făcea educaţie financiară în şcoli; erau organizate concursuri pe teme de economisire, ba chiar se învăţau poezii despre avantajul depunerilor la CEC. Şi tot o metodă de economisire la CEC o reprezentau cartonaşele în genul celor care astăzi se oferă ca premiu la cumpărături în supermarket-uri.
4. Spre sfârşitul anilor ‘70, în şcoli s-a înfiinţat Casa de Economii Şcolare, cu scopul de a atrage şi mai mult elevii spre economisire.
5. Cel mai cunoscut libret lansat de CEC: cel care îţi permitea să îţi achiziţionezi o maşină! Dar nici adulţii nu erau uitaţi... Începând din 1953, CEC a dezvoltat numeroase librete: cu dobândă; cu câştiguri şi dobândă; la termen sau la vedere, nominale sau nenominale. Cel mai cunoscut era cel care îţi permitea să îţi achiziţionezi o maşină - după cum bine ştim, visul multor români în comunism.
Multe alte lucruri despre economiile românilor în perioada comunistă vom afla din ediţia de miercuri, 28 octombrie 2020 a emisiunii Adevăruri despre trecut, la TVR 1. De la ora 22.00, ne vor vorbi atât arhiva, cât şi câţiva interlocutori: Lavinia Betea, Margareta Stroie şi Victoria Matei – angajate ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni; Mioara Popa, fostă învăţătoare, responsabilă a unei Case de Economii Şcolare şi norocosul Călin Petrescu – depunător şi câştigător.
Obsesia de a fi econom, de a aduna bani albi pentru zile negre, răzbătea din toate îndrumările Partidului. Stilul de viaţă impus de conducători, prin codul eticii şi echităţii socialiste, definea modestia ca fiind cea mai de preţ calitate a cetăţeanului comunist.
***
Realizator - Roxana Tarhon;
Producător - Raluca Rogojină.
sursa foto: wikipedia.org, istorie-pe-scurt.ro,
