loader
Foto

Galerie foto

„Al doilea exod”, nou episod „Adevăruri despre trecut” la TVR 1 | VIDEO

Pe 23 mai, ora 16.00, la TVR 1, o ediţie de neratat „Adevăruri despre trecut”! Roxana Tarhon ne-a adus în atenţie povestea evreilor din România comunistă şi condiţiile în care ei au reuşit să plece din statul comunist.

 

Adevăruri despre trecut

„M-am născut la Bârlad şi am rămas la Bârlad. Şi când a venit în 1950 regimul comunist, părinţii mei s-au gândit că mai bine să părăsească România şi să plece în Israel. Mama era dintr-o familie de comercianţi de la Bereşti şi în Bârlad se ocupa de grija casei, din cauză că eram 4 copii.

Tatăl meu, la început era comersant, apoi a avut o cârciumă şi la sfârşit, o prăvălie în piaţa de la Bârlad. Tatăl meu avea prieteni foarte mulţi ne-evrei, cu toate că era oficiant la Marea Sinagogă din Bârlad. Am plecat patru persoane, adică părinţii, sora mea (ultima soră) şi eu, care sunt cel mai mic din familie. Am plecat cu trenul la Bucureşti; a doua zi, tot cu trenul, am pornit către Constanţa.

După ce am ajuns în portul Constanţa, ne-am îmbarcat într-un vapor care se numea Transilvania. Într-un vapor care putea să ia 1000 de pasageri, cred că ne-au înghesuit 3.000, poate 4.000 de pasageri. Am trecut prin Dadanele, Turcia în Marea Mediterană şi-am ajuns în portul Haifa. Drumul din Constanţa spre Haifa a durat o săptămână”, îşi aminteşte Yossi Abir.

(w882)

„Eu am ajuns în Israel în '70, în noiembrie şi ne-a trimis la ulpan. Ulpan era un fel de şcoală de ebraică... in care am învaţat ceva spaniolă, ceva arabă – arabă irakiană, că erau nişte evrei din Irak acolo. Ebraică nu vorbea nimeni cu nimeni. În afară de clasă... în timpul clasei, venea profesorul. Seara, stăteam la televizor... de la 4 la 7 jumate erau programe în arabă. Mi-a luat câteva luni de zile să-mi dau seama când se termina araba şi când începea ebraica”, povesteşte Peter Grosz, emigrant în Israel.

Prin educație, cultură și religie, evreii se simt legați de ceea ce ei numesc Țara Făgăduinței. Răspândiți pe tot globul, au avut, din cele mai vechi timpuri, dorința de a se întoarce în locurile de unde Vechiul Testament spune că au fost luați în robie.

(w882)

Imediat după înființarea statului Israel în 1948, URSS a sperat că noul stat va avea o politică de stânga, apropiată de cea sovietică. S-a lămurit, însă, repede, că a fost o utopie; așa că, din 1953, a oprit emigrația evreilor. Iar autoritățile române au procedat la fel.

(w500)

Dar statele comuniste, inclusiv Uniunea Sovietică, se confruntau cu acute crize economice. Pentru a le rezolva, ar fi vrut să importe din Occident diferite tehnologii avansate sau material genetic superior pentru zootehnie. Cortina de Fier, însă, îi împiedica. Din acest motiv au apărut intermediarii, cei care aduceau pe ascuns aceste mărfuri mult visate. Un astfel de personaj, descoperit în Arhivele CNSAS de către istoricul Mădălin Hodor, a fost Henry Jakober. La început, acesta aducea diferite lucruri contra bani; din 1958, schimbul a devenit mărfuri contra vize de ieșire din România.

Venirea lui Nicolae Ceaușescu la putere în 1965 a condus la formalizarea relațiilor dintre România și Israel. Astfel, cele două state au semnat acorduri prin care se stabilea numărul de persoane care puteau pleca anual din țara noastră. Aceste înțelegeri au durat până în decembrie 1989. În urma lor, comunitatea evreiască de la noi a ajuns să numere doar câteva mii de persoane.

(w882)

Despre înțelegerile dintre România și Israel, în „Al doilea exod”, noul episod „Adevăruri despre trecut”, vor vorbi consultantul de specialitate al emisiunii, Lavinia Betea și Mădălin Hodor, cercetător al Arhivelor CNSAS. Iar cu amănunte pline de culoare despre experiențele lor de proaspăt emigranți în Israel vin Yossi Abir și Peter Grosz. Duminică, 23 mai, ora 16.00, la TVR 1.

(w882)

Realizator: Roxana Tarhon

Producător: Raluca Rogojină

18:00 Ţară, ţară, cine eşti?

* Moderator Mădălina Dobrovolschi

“Țară, țară, cine ești?” aduce în prim plan oameni care găsesc soluții funcționale pentru comunități şi prezintă soluții care, dacă ar fi multiplicate la nivelul întregii societăți, ar ameliora imaginea României.

Emisiunea propune o perspectivă inedită pe piața media din România, aceea a jurnalismului bazat pe soluții, pentru că, deși pornește de la statistici negative, în care România nu arată deloc bine, emisiunea aduce în studio oameni care construiesc și implementează soluții.

România se află pe primul loc în Europa la numărul de copii abandonați. Numărul copiilor abandonați la naștere este într-o continuă creștere, cele mai afectate fiind zonele cele mai sărace din țară.

Invitati: Diana Podaru-director general SOS Satele copiilor

Andreea Bălan-cântăreață, ambasadoare SOS Satele copiilor

​Producător Ioana Mureşan

Sezon nou

18:55 Teleenciclopedia

* AUGUSTE RODIN (ep.5)

În 1905, la sugestia lui Rainer Maria Rilke, Rodin se mută în Hôtel Biron, pe Rue de Varenne, unde locuiau chiriași deja cunoscuți ori aspiranți la faimă: scriitorul Jean Cocteau, pictorul Henri Matisse, dansatoarea americană Isadora Duncan. Acolo, caută în continuare modalități de a surprinde mișcarea... Urmărește fascinat „Dansul serpentin” al americancei Loïe Fuller, aplaudă entuziasmat premiera spectacolului „După-amiaza unui faun”, inspirat din poemul lui Stéphane Mallarmé. Și, încântat de coregrafia modernă creată de rusul Vațlav Nijinski pe muzica lui Claude Debussy, sculptorul îi cere balerinului să pozeze nud. La 17 noiembrie 1917, Rodin se stinge, câteva luni după dispariția credincioasei Rose. Se căsătoriseră cu numai șase săptămâni înainte. După doi ani, se inaugurează muzeul dedicat sculptorului. Colecțiile sunt expuse atât în Rue de Varenne, cât și la Villa des Brillants, proprietatea din Meudon. Auguste Rodin își dobândise un binemeritat loc în Panteonul geniilor umanității.

AMORURI BOEME. AMORURI BOEME : EMILIE FLÖGE ŞI GUSTAV KLIMT (ep.1)

Stilul şi viziunea lui Gustav Klimt au contribuit, în mare măsură, la izbucnirea uneia dintre cele mai mari revoluții din istoria artei. Lider al avangardei şi fondator al Secesiunii vieneze, pictorul austriac s-a evidenţiat prin compoziţii debordând de senzualitate, motive antice, motive şi simboluri reinterpretate. „Sărutul” (1907-1908), una dintre cele mai faimoase picturi ale sale, datează din așa-numita perioadă „de aur”a artistului. În ciuda numeroaselor idile pe care le-a avut, Gustav Klimt a iubit-o cu adevărat doar pe adorata sa muză: Emilie Flöge-una dintre marile creatoare de modă ale secolului al XX-lea.

MITURILE GRECIEI ANTICE. PROMETHEUS: TITANUL RĂZVRĂTIT (ep.1)

A cui este silueta acestui intrus care se strecoară în palatul marelui zeu al Olimpului ? Ce motiv îl împinge, oare, să fure focul sacru de la zei? A uitat ce pedeapsă îl aşteaptă? Să ne amintim. Legenda spune că, la începutul vremurilor, era Haos. Apoi a apărut Gaia, mama Pământ. După ce l-a zămislit pe Ouranos, Cerul, ei s-au împreunat și, astfel, s-au născut titanii, ciclopii și Hecatonhirii. Unul dintre titani, zis Iapetos, a luat-o de soție pe Klimeni, care i-a dăruit patru copii: Atlas, Menítios, Epimetheus și eroul acestui documentar: Prometheus. Spre deosebire de Epimetheus-al cărui nume înseamnă „cel care cugetă după ce făptuiește” -Prometheus vedea în viitor-calitate ce avea să-i fie de mare folos.

ECOSISTEME: CHINA (ep.1)

Departe, în nord, dincolo de Marele Zid Chinezesc, se află o pădure impresionantă, ce se întinde până în Siberia. Este tărâmul tigrilor siberieni (Panthera tigris altaica): simboluri ale frumuseții, puterii și curajului în luptă. Luncile mlăștinoase din China centrală sunt mărginite la vest de lanțul muntos Qinling: domeniul urșilor panda (Ailuropoda melanoleuca). În libertate au rămas numai câteva mii de exemplare-ceilalţi fiind protejaţi şi crescuţi în captivitate.

Producător Oana Haşegan

 
Slalomul printre proverbe şi greşeli gramaticale continuă la „Care pe care”

Ruxandra Gheorghe-Negrea ne propune noi confruntări lingvistice la „Care pe care”, sâmbătă şi duminică, 10-11 mai, de la ora 16.00, la TVR 1.

Cine moștenește averea după un deces?

Cine moștenește averea după un deces?

publicat: joi, 08 mai 2025

Cine are dreptul la moștenire și cum se împart bunurile comune? Ce este rezerva succesorală și care sunt moștenitorii rezervatari? Când începe ...

Echilibru între educație, tradiție și identitate în comunitatea romă din Ștefănești - Botoșani | VIDEO

În contextul eforturilor de integrare socială și promovare a egalității de șanse, educația joacă un rol fundamental în dezvoltarea copiilor ...

 

#tvr1