loader
Foto

Galerie foto

„Al doilea exod”, nou episod „Adevăruri despre trecut” la TVR 1 | VIDEO

Pe 23 mai, ora 16.00, la TVR 1, o ediţie de neratat „Adevăruri despre trecut”! Roxana Tarhon ne-a adus în atenţie povestea evreilor din România comunistă şi condiţiile în care ei au reuşit să plece din statul comunist.

 

Adevăruri despre trecut

„M-am născut la Bârlad şi am rămas la Bârlad. Şi când a venit în 1950 regimul comunist, părinţii mei s-au gândit că mai bine să părăsească România şi să plece în Israel. Mama era dintr-o familie de comercianţi de la Bereşti şi în Bârlad se ocupa de grija casei, din cauză că eram 4 copii.

Tatăl meu, la început era comersant, apoi a avut o cârciumă şi la sfârşit, o prăvălie în piaţa de la Bârlad. Tatăl meu avea prieteni foarte mulţi ne-evrei, cu toate că era oficiant la Marea Sinagogă din Bârlad. Am plecat patru persoane, adică părinţii, sora mea (ultima soră) şi eu, care sunt cel mai mic din familie. Am plecat cu trenul la Bucureşti; a doua zi, tot cu trenul, am pornit către Constanţa.

După ce am ajuns în portul Constanţa, ne-am îmbarcat într-un vapor care se numea Transilvania. Într-un vapor care putea să ia 1000 de pasageri, cred că ne-au înghesuit 3.000, poate 4.000 de pasageri. Am trecut prin Dadanele, Turcia în Marea Mediterană şi-am ajuns în portul Haifa. Drumul din Constanţa spre Haifa a durat o săptămână”, îşi aminteşte Yossi Abir.

(w882)

„Eu am ajuns în Israel în '70, în noiembrie şi ne-a trimis la ulpan. Ulpan era un fel de şcoală de ebraică... in care am învaţat ceva spaniolă, ceva arabă – arabă irakiană, că erau nişte evrei din Irak acolo. Ebraică nu vorbea nimeni cu nimeni. În afară de clasă... în timpul clasei, venea profesorul. Seara, stăteam la televizor... de la 4 la 7 jumate erau programe în arabă. Mi-a luat câteva luni de zile să-mi dau seama când se termina araba şi când începea ebraica”, povesteşte Peter Grosz, emigrant în Israel.

Prin educație, cultură și religie, evreii se simt legați de ceea ce ei numesc Țara Făgăduinței. Răspândiți pe tot globul, au avut, din cele mai vechi timpuri, dorința de a se întoarce în locurile de unde Vechiul Testament spune că au fost luați în robie.

(w882)

Imediat după înființarea statului Israel în 1948, URSS a sperat că noul stat va avea o politică de stânga, apropiată de cea sovietică. S-a lămurit, însă, repede, că a fost o utopie; așa că, din 1953, a oprit emigrația evreilor. Iar autoritățile române au procedat la fel.

(w500)

Dar statele comuniste, inclusiv Uniunea Sovietică, se confruntau cu acute crize economice. Pentru a le rezolva, ar fi vrut să importe din Occident diferite tehnologii avansate sau material genetic superior pentru zootehnie. Cortina de Fier, însă, îi împiedica. Din acest motiv au apărut intermediarii, cei care aduceau pe ascuns aceste mărfuri mult visate. Un astfel de personaj, descoperit în Arhivele CNSAS de către istoricul Mădălin Hodor, a fost Henry Jakober. La început, acesta aducea diferite lucruri contra bani; din 1958, schimbul a devenit mărfuri contra vize de ieșire din România.

Venirea lui Nicolae Ceaușescu la putere în 1965 a condus la formalizarea relațiilor dintre România și Israel. Astfel, cele două state au semnat acorduri prin care se stabilea numărul de persoane care puteau pleca anual din țara noastră. Aceste înțelegeri au durat până în decembrie 1989. În urma lor, comunitatea evreiască de la noi a ajuns să numere doar câteva mii de persoane.

(w882)

Despre înțelegerile dintre România și Israel, în „Al doilea exod”, noul episod „Adevăruri despre trecut”, vor vorbi consultantul de specialitate al emisiunii, Lavinia Betea și Mădălin Hodor, cercetător al Arhivelor CNSAS. Iar cu amănunte pline de culoare despre experiențele lor de proaspăt emigranți în Israel vin Yossi Abir și Peter Grosz. Duminică, 23 mai, ora 16.00, la TVR 1.

(w882)

Realizator: Roxana Tarhon

Producător: Raluca Rogojină

15:00 Opre Roma

* Emisiune cu şi despre comunitatea romă

Dezinformare, cultură, muzică și tradiție :

-Conferința live: „Reziliența la dezinformare în comunitățile rome”-cu invitați de marcă din media, societatea civilă și activism.

-Tineri violoniști din Botoșani-emoție și talent autentic.

-Festivalul Scrumbiei Albastre-Sulina-dans, culoare, tradiție romă.

-Portret de argintar rom-meșteșug și identitate.

-Zavaidoc, poveste lăutărească cu Vali Rupiță.

Producător Oana Roșca Crețulescu

15:55 EURO polis

Un element tradițional al portului lipovenilor este poisul sau brâul, fiind purtat, atat de femei cât, și de bărbați. Are o simbolistică aparte, de factură religioasă, întrucat se consideră că, acesta este o pavază împotriva necazurilor. Apoi, călatoria noastră, in lumea tradițiilor rușilor lipoveni, continuă cu aspecte din viața artistică și plină de culoare a unui tânar pasionat de pictură dar și frumoasele amintiri despre obiceiurile specifice etniei ale doamnei Geta Grigore din localitatea Carcaliu, județul Tulcea.

Producător Nicoleta Epure

 
Sfânta Liturghie de inaugurare solemnă a pontificatului Papei Leon al XIV-lea, în direct la TVR

Duminică, 18 mai, la ora 11.00, în Piața Sfântul Petru, papa Leon al XIV-lea va prezida Sfânta Liturghie pentru inaugurarea solemnă a ...

„Zlatna, Abrud, Brad - Tot ce-a fost şi ce va fi”, un film despre oraşele din patrulaterul aurifer al Munţilor Apuseni

La „Dosar România”, Gabriel Geamănu ne propune un documentar despre viaţa a trei dintre localităţile din Apuseni unde se exploata minereu. ...

Conservarea identității lipovenești: Poisul, arta și memoria colectivă | VIDEO

Comunitatea lipovenească, cu o istorie bogată și o identitate distinctă, păstrează cu sfințenie elemente tradiționale ce definesc portul și ...

 

#tvr1