Vineri, 15 mai, Marina Constantinescu vă invită să urmăriţi o ediţie Best of cu jurnalistul Cristian Tudor Popescu, din 2006. Cei doi vorbesc despre iubire, Isus și filmul lui Lars Von Trier şi despre puterea adevărului.
UPDATE: Ediţia este disponibilă pe TVR +
Pentru Cristian Tudor Popescu actul de a scrie este o dovadă de perversiune a fiinţei, un act histrionic. În spatele fiecărui cuvânt – oricât de bine ar fi dăltuit – se ascunde o dorinţă de exhibare a autorului, crede jurnalistul. Când este scrisul moral pentru el? Atunci când nu mai ai nimic de pierdut.
„Profund moral este atunci când ai o femeie de 67-70 de ani, care nu mai are pe nimeni, care a trăit degeaba o viaţă. A muncit fără nişte rezultate care s-o împlinească cât de cât ca om, a ajuns la capătul vieţii, este singură (..) Această femeie este în pragul depresiei, în pragul căderii. Viaţa nu mai are sens pentru ea. Ce să-i oferi? Ce ai putea să-i spui tu?”. Cristian Tudor Popescu i-ar răspunde astfel: „Scrie în fiecare zi ce faci”.
„Iar când femeia aia scrie agramat pe hârtie: «Eri am fost afară. Iera vânt. Am cumpărat trie kile de roşi». Când scrii agramat lucrurile alea pe o agendă sau pe un caiet dictando vechi, atunci este singura dată pentru mine când scrisul este moral. Femeia aia trăieşte, încearcă să se agaţe de viaţă prin acest act profund ontologic de a pune nişte fraze agramate pe hârtie. Femeia aia nu are nimic histrionic în ea, nu doreşte să se exhibe, nu doreşte să vândă cuiva ceea ce scrie, nu doreşte nimic din toate astea. Le pune doar pe hârtie”, adaugă jurnalistul.
***
- „Ţi-ai spus tu vreodată o poveste care să te scoată din realitate?”
- „Am avut multe poveşti care m-au dus în altă parte, altundeva şi mâine”.
Pornind de la povestea filmului „La vita e bella” – tatăl care-i compune fiului său un univers paralel cu realitatea din lagărul de concentrare – Cristian Tudor Popescu spune că adevărul se poate împărţi în mai multe categorii, de la cel logic, matematic, până la social şi cel artistic.
Însă criteriul final rămâne pentru el „umanul”. „Cu acest criteriu, o minciună devine mai adevărată decât adevărul. Poate deveni. Şi ce mi-ai spus tu acum de «La vita e bella» este un splendid exemplu de minciună mai adevărată decât adevărul, pe baza criteriului umanului. Deci acel om minte, dar el construieşte un adevăr care e mult mai valoros din punct de vedere uman, iar prin asta, mult mai adevărat dacă i-ar fi spus acelui copil că «suntem într-un lagăr, mâine vom fi executaţi». Există situaţii în viaţă când minciuna este necesară şi ea este adevărul în momentul respectiv”. (Cristian Tudor Popescu).
***
Criticul de teatru Marina Constantinescu a început să facă televiziune în 2000, ca realizator al emisiunii Cabina de montaj, iar din 2001 povestea ei continuă cu Nocturne, emisiune difuzată de TVR 1 şi TVR HD.
Nocturne este o reverenţă în faţa valorii, a verticalităţii morale şi profesionale, aşa cum o descrie şi Marina Constantinescu.„Nocturnele sunt poveşti cu şi despre oamenii din mine şi din jurul nostru. Sondez continuu pe terenul marilor valori, prea puţin cunoscute, pe de o parte, precum şi dialoghez cu mari personalităţi, prea bine cunoscute, pe care încercăm să le prezentăm, cu smerenie şi cu modestie, în imagini mai puţin bătătorite, cu stări mai puţin intuibile."
Marina Constantinescu face echipă la Nocturne cu regizorul Aurel Badea şi producătorul Oana Cucuruzeanu.
Întreaga colecţie de emisiuni Nocturne poate fi vizionată online pe TVR+, iar cei interesaţi pot interacţiona cu echipa emisiunii pe pagina de Facebook.
