Sâmbătă, 17 octombrie, de la 21.10, la TVR 1 a continuat seria aventurilor lui Mărgelatu cu cea de-a treia parte: Misterele Bucureştilor, un film care reconstituie în detaliu parfumul şi imaginea unei epoci pierdute. 

Spre deosebire de primele două părţi ale seriei, aici nu mai este vorba despre un singur mister, al unor odoare, al unui transport de arme, ci urmărind Misterele Bucureştilor pătrundem în atmosfera tenebroasă a unei întregi epoci, despre care puţini au studiat sau au aflat. Sâmbătă, călăuziţi de Mărgelatu, paşim în hăţişurile şi tenebrele Bucureştilor din perioada imediat premergătoare momentului revoluţionar din 1848. Filmul ne poartă peste tot: de la Palatul Dom­nesc, cu intrigile păturii superioare şi politichia de cabinet, la saloanele pline de opulenţă ale marilor boieri, pentru ca apoi să pătrundem în cotloanele secrete în care se întâlneau revoluţionarii. Tabloul oraşului Bucureşti aflat în frământările epocii este completat de personaje pitoreşti: de la cei din tagma negustorilor şi a micilor meseriaşi la locuitorii din mahalaua calicilor, o întreagă faună de cerşetori, şuţi şi bandiţi - toţi cu afaceri tenebroase. Acţiunea se desfăşoară având ca fundal un decor fidel al acelei epoci ce cuprinde conace, mahalale, uliţe, târguri şi saloane boiereşti, toate reconstruite cu mare migală în acest film.

Misterele Bucureştilor ne aduce, aşa cum promite chiar titlul, o atmosferă istorică redată în detaliu, prin muzică, costume, scenografie, elemente de recuzită şi decoruri, locaţii interioare şi exterioare de filmare, limbaj sau obiceiuri ale personajelor pitoreşti.

Valoarea acestui film este dată, dincolo de acţiunea care îi ţine pe spectatori cu sufletul la gură, de parfumul şi imaginea unei epoci pierdute care acum ne este reconstituită în detaliu pentru a ne ajuta să păşim, ca într-un tunel al timpului, în “Misterele Bucureştilor” de altădată.

Acţiunea filmului se desfăşoară în Bucureștiul din preajma Revoluției de la 1848, când organizaţia Frăția (din care făceau parte, printre alții, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Ion Heliade-Rădulescu) vrea să-l convingă pe domnitorul Gheorghe Bibescu să aprobe o serie de reforme pentru îmbunătățirea situației materiale a populației. În același timp, o grupare de boieri încearcă să se folosească de acțiunile Frăției pentru a pune ei mâna pe conducerea Țării Românești. În timp ce aceste două tabere fac planuri, orașul este condus din umbră de vrăjitoarea Strigoaia, starostele obștii hoților și cerșetorilor. Ea încasează taxe de protecție de la negustori, pune la cale omoruri și șantaje și mituiește oamenii Agiei. Obștea plănuiește omorârea lui Mărgelatu, dar acesta află de plan și scapă cu viață, reuşind să dejoace atentatul asupra domnitorului Bibescu.