Reportajul este disponibil online pe TVR+.
Dacă la începuturile lor, căminele culturale avuseseră un rol fundamental în alfabetizarea şi culturalizarea omului simplu, precum şi în conservarea tradiţiilor şi transmiterea unor ritualuri străvechi, în anii ‘80 ele au devenit tributarele stindarului „partidul e în tot şi-n toate!”.
Chiar şi în anii aceia grei, însă, oamenii îşi mai uitau amarul urmărind la cămin câte un film sau câte un spectacol mai mult sau mai puţin omagial. Spaţiile erau însă insalubre, iar căldura şi energia electrică au devenit lux! Cu toate acestea, în anul 1990, statisticile atestau existenţa a 7.110 cămine culturale.
De-a lungul anilor, multe dintre căminele culturale au fost transformate în cârciumi, în magazine săteşti sau au fost lăsate pur şi simplu de izbelişte. Acest lucru a fost cauzat şi de neputinţa Ministerului Culturii de a se implica în gestionarea activităţilor desfăşurate în cămine. La ultima numărătoare, făcută în anul 2005, reprezentanţii Ministerului Culturii vorbeau despre un număr de 5.644 de cămine, dintre care doar 204 mai desfăşurau activităţi din domeniul patrimoniului cultural imaterial.
Astăzi, în 2019, nimeni nu ştie câte cămine culturale mai sunt funcţionale în România. Nu există o statistică nici la Ministerul Culturii, nici la Compania Naţională de Investiţii, care a contribuit de-a lungul timpului la reabilitarea câtorva zeci de cămine. Nici măcar la nivel local, autorităţile nu cunosc câte cămine culturale mai sunt funcţionale în judeţele proprii.
Realizator şi producător Raluca Rogojină
