loader
Foto

Despre „kompromat” şi ce rele mai poate aduce războiul, la „Breaking Fake News”

Marian Voicu şi echipa sa continuă seria ediţiilor „Breaking Fake News” despre propaganda de război şi dezinformările aduse de aceasta. Emisiunea s-a văzut miercuri, 23 martie, de la ora 22.00, în direct la TVR 1.

 

Marian Voicu
Breaking Fake News

În timp ce războiul de Ucraina devine unul de uzură, iar atacurile împotriva civililor se înmulţesc, Rusia pare a fi pierdut războiul informaţional.

Ce se va întâmpla însă dacă Rusia foloseşte armele chimice?

Cristian Preda, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi Cătălin Gomboş, jurnalist Radio România şi redactor-şef Veridica au comentat subiectul alături de Marian Voicu la Interviul săptămânii, prima rubrică a ediţiei „Breaking Fake News” din această săptămână. Emisiunea s-a văzut în direct, pe 23 martie, de la ora 22.00, la TVR 1.

Agenţii propagandei pro-Kremlin îşi înmulţesc atacurile la adresa preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Este strategia clasică a serviciilor de informaţii ruse, numită „kompromat”. Despre ea am aflat mai multe la Conspiraţia săptămânii, cu Tatiana Ţarfulea, tot miercuri, la “Breaking Fake News”.

Iar rubrica Revista presei fake, cu Horia Gruşcă, a făcut un nou inventar al ştirilor false, dezinformărilor şi propagandei ruse din ultima săptămână.

Ce e adevărat şi ce e fals? Războiul de lângă noi ne acaparează gândurile şi ne influenţează deciziile. Cum cernem informaţiile, astfel încât să nu ne lăsăm înşelaţi? Întrebări aflate pe buzele tuturor şi-au căutat explicaţii într-o nouă ediţie în premieră a emisiunii „Breaking Fake News”, cu Marian Voicu, difuzată în direct miercuri, pe 23 martie, de la ora 22.00, la TVR 1.

22:00 Dosar România

* DINCOLO DE AURUL APUSENILOR

Exploatarea aurului în Apuseni este astăzi amintire. Se spune că 1% din aurul lumii a fost scos din măruntaiele acestor munți, dar prețul plătit a fost pe măsură. Ultimii 30 de ani au fost cei mai agitați. În patrulaterul aurifer Zlatna-Brad-Abrud-Roșia Montană, mineritul aurifer de subteran a fost îngropat și apoi inundat.

Acolo au pierit mulți mineri sub tone de rocă, dar au mai murit și la suprafață, cu praf în plămâni, bolnavi de silicoză, cerând mai mult aer.

Mineritul aurifer a fost închis definitiv, la începutul anilor 2000.

Absorbiți de interminabilul scandal de la Roșia Montană, puțini români au auzit de proiectul minier de la Rovina, o localitate din județul Hunedoara, aflată la numai câțiva kilometri de municipiul Brad. Acest proiect minier seamănă izbitor cu eșuatul proiect minier de la Roșia Montană prin dimensiunile sale și potențiala durata pe 30 de ani. La fel ca la Roşia Montană, exisă susţinători dar şi opozanţi ai proiectului minier.

Realizator Gabriel Geamănu

Producător Răzvan Butaru

23:45 Punctul critic (R)

Producator Florenţa Dăscălescu

Realizator Smaranda Vornicu-Shalit

(Reluare)
 
Sezonul 14 al „Anchetelor comisarului Antonescu” continuă seria ediţiilor ce reconstituie cazuri de omor

Fără păcăleală! Colonelul în retragere Dan Antonescu revine la TVR 1 pe 1 aprilie, cu noi cazuri rezolvate de infracţiuni grave. Ediţiile noului ...

Partajul succesoral. Împărțirea bunurilor moștenite

Cine are dreptul la moştenire şi cum se împart bunurile comune? Ce este rezerva succesorală şi care sunt moştenitorii rezervatari? Care sunt ...

Demontăm şi explicăm mituri de pe la noi, în noul sezon „Exclusiv în România”

Mitul despre locul în care s-a răsturnat căruţa cu proşti, unicatele mondiale ale Sucidavei din Corabia sau o vizită în Valea Jiului, pe Planeta ...

 

#tvr1