loader

Gări de poveste: Sighetu Marmaţiei – Vişeul de Jos - Salva - Miercurea Ciuc

Cu Marina Constantinescu şi echipa TVR călătorim pe ruta Sighetu-Marmaţiei – Vişeul de Jos - Salva – Miercurea Ciuc. Episodul 9 al seriei Gări de poveste a fost difuzat sâmbătă, 19 decembrie, de la ora 17.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+ .

 

Marina Constantinescu
Gări de poveste

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

În această săptămână, echipa de realizatori ai seriei Gări de poveste ne propune să cunoaştem câteva gări aflate pe un traseu feroviar lung şi încărcat de istorie: Bucureşti - Sighetu Marmaţiei, trecând prin Miercurea Ciuc - Salva - Vişeul de Jos. Este un  drum emoţionant, mai ales pentru că duce spre unele dintre cele mai temute închisori ale regimului comunist. Episodul al nouălea al seriei Gări de poveste poate fi vizionat sâmbătă, 19 decembrie, de la ora 17.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.

La Sighet, Marina Constantinescu, gazda acestei ediţii, se opreşte pentru reculegere la „Cimitirul săracilor”, locul unde au fost aruncate, în gropi comune, rămăşiţele pământeşti ale deţinuţilor de la Închisoarea Sighet. Osemintele lui Iuliu Maniu nici astăzi nu au fost găsite. La „Memorialul Victimelor Comunismului” de la Sighet, echipa stă de vorbă cu Ioan Ilban, fost deţinut politic arestat împreună cu 18 tineri, elevi şi studenţi care activaseră într-un grup anticomunist, formând lotul Vişovan. Filmarea interviului este realizată în celula 72, cea în care a stat Ioan Ilban.

(w882)

De la Sighet, drumul echipei Gări de poveste duce, prin Vişeul de Jos, la Salva. Între 1948 – 1949, linia ferată care face şi astăzi legătura dintre Salva şi Vişeul de Jos a fost construită de voluntari. În timp ce la Sighet şi la Miercurea Ciuc era încarcerată elita culturală, politică şi clericală a României, în aceeaşi perioadă, tineri cu „origine sănătoasă" erau trimişi pe şantierele tineretului. La Salva şi Vişeul de Jos, 50 de km de cale ferată au fost construiţi într-un an şi jumătate de brigadieri voluntari. Au spart muntele, au cărat pământul în spate sau cu roaba, pentru a termina o linie de tren destinată călătorilor şi mărfurilor. Au murit mulţi oameni atunci pe şantier.

Apoi, la Miercurea Ciuc, telespectatorii vor intra în fosta închisoare pentru femei. La polul frigului, Miercurea Ciuc, era locul în care era cel mai greu de rezistat pentru femeile deţinute politic. Între aceste ziduri au fost încarcerate femei din toată ţara, de toate vârstele, femei care şi-au lăsat acasă copiii, părinţii sau soţii. Aici, Marina Constantinescu stă de vorbă cu dr. Ilona Diana Drancă, autoare a lucrării „Femeia în gulagul românesc”.

(w882)

Poveşti adevărate şi amintiri încărcate de emoţie aflăm în episodul cu numărul 9 al seriei Gări de poveste de sâmbătă, 19 decembrie. De la ora 17.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.

 

Despre Gări de poveste:

Din 17 octombrie, la TVR 1, Marina Constantinescu şi Cătălin Ştefănescu prezintă cel mai nou proiect de televiziune -  Gări de poveste, în care telespectatorii descoperă gările de poveste ale României, văd ţara de la fereastra trenului, de pe peroanele celor mai importante gări naţionale. Seria cuprinde 12 filme documentare, fiecare având 50 de minute, în care cei doi travellers aduc cele mai frumoase poveşti, se apropie şi de oamenii fiecărei zone, de problemele lor actuale, de legendele locului. Seria Gări de poveste se vede la TVR 1, TVR HD şi TVR+ sâmbăta, de la ora 17.00.

Există multe legende legate de căile ferate, fiecare gară având în spate o poveste. Proiectul Gări de poveste, prin documentarele pe care le va difuza, apropie trecutul de prezent şi îmbină legenda cu informaţii din realitatea cotidiană. Filmele din proiectul Gări de poveste au fost realizate cu sprijinul Ministerului Transporturilor, CFR SA, CFR Călători şi CENAFER.

În primul şi ultimul episod, Marina şi Cătălin apar împreună, iar celelalte documentare au doar câte un amfitrion – fie Marina, fie Cătălin, fiecare cu poveştile şi gările descoperite. Echipa de producători şi realizatori ai seriei este formată din Ruxandra Ţuchel, Ioana Mureşan, Răzvan Butaru, Sorana Stănescu, Roxana Chiriţă şi Alexandru Munteanu.

foto: TVR şi someseanul.ro

20:00 Starea naţiei

Emisiunea Starea nației își propune să folosească umorul, pentru a sancționa derapajele din spațiul public, indiferent de zona din care provin acestea. În același timp, prin modul de abordare, Starea nației cultivă spiritul critic al telespectatorilor și contribuie la creșterea rezistenței la manipulare.
​Foarte important de precizat este că umorul nu este scopul emisiunii, ci doar un mijloc prin care emisiunea Starea nației dorește să-și atingă obiectivele menționate mai sus. Atacând zilnic zona politică și pe cea socială, emisiunea pune accent pe educație, văzând în aceasta cea mai rentabilă investiție pe care societatea o poate face pentru dezvoltarea ei.
Emisiune de Dragoş Pătraru

21:00 Via Transilvanica-O călătorie prin România mai puţin umblată

(VIA TRANSILVANICA-A JOURNEY THROUGH WILD ROMANIA, Germania, 2024)

Realizatori: Alina Teodorescu, Dimitrie Iordănescu

* Documentar. România, o ţară cu o istorie bogată şi cu zone de natură sălbatică, invită privitorul să-i descopere secretele de-a lungul traseului turistic Via Transilvanica, cu o lungime de 1.400 km.

“Drumul care uneşte” traversează ţara din anul 2022 şi “este în primul rând un proiect social, prin care comunităţi întregi care se aflau pe cale de dispariţie, primesc un nou sens şi o posibilitate de dezvoltare economică printr-un tip de turism făcut în tihnă, în care actorul principal, drumeţul, nu are nevoie de lux, se mulţumeşte cu lucruri de bază şi ştie să aprecieze valoarea produselor locale, are respect pentru programul de lucru al oamenilor din comunităţi, este curios şi binevoitor”-după cum spun înşişi iniţiatorii proiectului.

Partea I

Bucovina, Ţinutul de sus şi Terra Siculorum

Via Transilvanica porneşte din nordul ţării, din Bucovina, punte de legătură între Transilvania şi Moldova, de la Mănăstirea Putna.

Apoi, continuă spre Lunca Ilvei, din judeţul Bistriţa‑Năsăud, la poalele munților Rodnei. Aici începe regiunea Ţinutul de Sus, cu o lungime de 277 km. Via Transilvanica trece aici prin munţi şi ne arată că asprimea locului a învăţat oamenii să se adapteze în faţa naturii şi a vremurilor.

Apoi continuă prin Terra Siculorum, denumirea în latină a Ţinutului Secuiesc, o regiune a României care contribuie semnificativ la întregirea etajelor etnice, culturale şi istorice ale drumului Via Transilvanica. Traseul prin Ţinutul Secuiesc începe de la Câmpu Cetăţii, parcurge depresiunea Sovata‑Praid, de unde continuă pe dealurile Transilvaniei, ajungând în diferite sate secuieşti, locuite de oameni hotărâţi şi gospodari, care încă mai păstrează tradiţii şi obiceiuri din vechime. Redactor Laura Bălan

 
„Dezacorduri de pace” – noua emisiune de dezbatere de la TVR 1: opinii ferme, dialog autentic și echilibru

Actualitatea, analizată de marți până joi, de la ora 20:00, de Monica Ghiurco, Dana Chera, Dragoș Pătraru, Valeriu Nicolae, Vlad Craioveanu și ...

„Breaking Fake News”: de ce ne întoarcem pe Lună? Sâmbătă, la TVR 1

Reluarea misiunilor spre Lună și numeroasele „teorii” ce însoțesc acest subiect sunt în prim-plan la „Breaking Fake News”. Invitatul lui Marian ...

Cate Blanchett este „Blue Jasmine” – sâmbătă seară, la TVR 1

Alec Baldwin şi Peter Sarsgaard se mai regăsesc în distribuţia dramei a cărei regie e semnată de Woody Allen. Vedem filmul în premieră sâmbătă, ...

 

#tvr1