Ați putut afla, împreună cu Cătălin Ştefănescu, povestea gărilor şi a căilor ferate din Bucovina, în episodul al şaselea al seriei Gări de poveste, de sâmbătă, 28 noiembrie, ora 17.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+ .

 

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Construcţia căilor ferate din Bucovina a fost strâns legată de interesele economice şi strategice ale Imperiului Austro Ungar în zonă, dar ambiţiile locale au avut, de asemenea, un rol important. Sâmbătă, 28 noiembrie, Cătălin Ştefănescu ajunge cu trenul în „Ţara Fagilor”. Cum arată gările de poveste Suceava şi Vatra Dornei, dar şi cât e de importantă linia ce le uneşte, aflaţi într-un nou episod al Gărilor de poveste, pe care TVR 1, TVR HD şi TVR+ îl transmit sâmbătă, 28 noiembrie, de la ora 17.00.

Istoria căilor ferate din Bucovina este strâns legată de anii de dominaţie austriacă. Pragmatici şi vizionari, austriecii au proiectat şi dezvoltat aproape întreaga reţea feroviară actuală. Povestea echipei TVR începe în Gara Suceava Nord – Iţcani, fosta gară de la marginea imperiului, ce folosea ca staţie de graniţă şi României. Din păcate, impunătorul edificiu se află astăzi într-o stare de degradare. În contrast total, actuala gară Suceava – Burdujeni, una dintre cele mai frumoase şi mai bine restaurate din ţară, a fost construită dincoace de fosta graniţă, la sfârşitul secolului al XIX – lea.

Călătoria continuă prin Câmpulung spre Vatra Dornei, oraş ce s-a dezvoltat ca staţiune turistică a imperiului, după ce calea ferată a ajuns aici. Şi Vatra Dornei are două gări. Prima a fost inaugurată în 1902, odată cu linia ce venea de la Câmpulung prin tunelul de la Mestecăniş, unul dintre cele mai lungi din ţară. Cea de-a doua, Vatra Dornei Băi, este una destinată exclusiv turiştilor încă de la început, fiind construită în mijlocul staţiunii – oraş. În jurul cochetei gări, de-a lungul liniei, s-a dezvoltat ulterior întreaga aşezare, cu hoteluri, băi şi faimosul cazinou.

Multiculturalitatea Bucovinei se regăseşte şi în istoria căilor sale ferate. Toate etniile şi-au adus aportul la edificarea reţelei. Micile rivalităţi locale au avut şi ele rolul lor în desenarea hărţii feroviare. Lemnul este principala bogăţie naturală a zonei şi a fost un alt factor determinat în dezvoltarea căilor ferate.

Călătoria din acest episod se termină în inima munţilor, pe fosta cale ferată de război ce a legat pentru prima dată Bucovina de Transilvania, construită în timp record în 1915 şi abandonată apoi în etape succesive, până la desfiinţarea sa în 2011.

O lume fascinantă - un amestec de civilizaţii într-un peisaj de vis, civilizaţii ce au cunoscut la sfârşitul secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX o dezvoltare explozivă, în special prin utilizarea „drumului de fier” – descoperim sâmbătă, de la ora 17.00, la TVR 1, TVR HD, TVR+ , într-un nou episod de călătorie prin Gările de poveste ale României.

 

Despre Gări de poveste:

Din 17 octombrie, la TVR 1, Marina Constantinescu şi Cătălin Ştefănescu prezintă cel mai nou proiect de televiziune -  Gări de poveste, în care telespectatorii descoperă gările de poveste ale României, văd ţara de la fereastra trenului, de pe peroanele celor mai importante gări naţionale. Seria cuprinde 12 filme documentare, fiecare având 50 de minute, în care cei doi travellers aduc cele mai frumoase poveşti, se apropie şi de oamenii fiecărei zone, de problemele lor actuale, de legendele locului. Seria Gări de poveste se vede la TVR 1, TVR HD şi TVR+ sâmbăta, de la ora 17.00.

Există multe legende legate de căile ferate, fiecare gară având în spate o poveste. Proiectul Gări de poveste, prin documentarele pe care le va difuza, apropie trecutul de prezent şi îmbină legenda cu informaţii din realitatea cotidiană. Filmele din proiectul Gări de poveste au fost realizate cu sprijinul Ministerului Transporturilor, CFR SA, CFR Călători şi CENAFER.

În primul şi ultimul episod, Marina şi Cătălin apar împreună, iar celelalte documentare au doar câte un amfitrion – fie Marina, fie Cătălin, fiecare cu poveştile şi gările descoperite. Echipa de producători şi realizatori ai seriei este formată din Ruxandra Ţuchel, Ioana Mureşan, Răzvan Butaru, Sorana Stănescu, Roxana Chiriţă şi Alexandru Munteanu.