loader

"Universul credinței" în schituri, așezări rupestre și peșteri

În ediția de duminică, 10 aprilie, am putut deveni "Pelerini în lumea subterană" alături de dr. Valentin Beloiu și am descoperit podoaba banului Mareș Băjescu. De la ora 08:10, la TVR1.  

 

Universul credinţei

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Dialogurile dimineţii – Pelerin în lumea subterană. Călugării-primii speologi

Invitatul acestei rubrici este doctor în sociologie, dar și un pelerin pasionat. În ediția de duminică, dr. soc., ps., ing. Valentin Beloiu va face o incursiune în lumea subterană în căutarea manifestărilor credinței. Se va referi mai ales la altarele, capelele, bisericile din peșteri sau la cele săpate în stâncă.

În cercetarea sa "Pelerin în lumea subterană" notează: "peşterile, unele dintre cele mai frumoase lucruri pe care ni le poate oferi planeta, au reprezentat pentru umanitate, atât loc de adăpost, cât şi atelier de creaţie, putând fi considerate vetrele în care s-a născut cultura umanităţii. Dincolo de funcţia de leagăn al civilizaţiei, ele au devenit adevărate arhive, care au păstrat şi protejat înlăuntrul lor, ferecate, pe durata a mii de ani, o adevărată bază de date protoistorică, readucându-ne acum la suprafaţă, atât informaţii valoroase despre traiul şi spiritualitatea oamenilor din preistorie. Peşterile au închis în tainiţele lor ferecate, comori nebănuite care acum se arată vederii noastre, de la picturile rupestre scoase la lumină în peştera Coliboaia pînă la reprezentările creștine ale lumii moderne."

Studiul său parcurge cele 3 mari axe: a Mării Negre: cu așezările rupestre din Dobrogea sudică - Aladzha (Bulgaria), Dobrogea - peşterile Limanu, Casian, Sf. Andrei, Peștera cu morminte din Canaraua Fetii, Biserica în cretă de la Basarabi, Republica Moldova – Ţipova, Orheiul Vechi; axa Buzău – Vâlcea: Aluniş, Șinca Veche; Triunghiul Haric – Cetăţuia, Nămăieşti, Corbii de piatră; Oltenia – Bistriţa (Peştera Sf Grigorie Decapolitul), Tismana (Peştera Sf Nicodim de la Tismana); axa Dunării - la sud de Dunăre – Peşterile de la Basarabov și Ivanovo (Bulgaria); la nord de Dunăre – Peşterile Gura Chindiei, Veterani.

Documentar - Podoaba banului Băjescu. Biserica şi Curţile boiereşti de la Băjeşti

Unul dintre cele mai importante complexe monumentale din România – ansamblul curților fortificate „Mareș Băjescu” și Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – au avut șansa să renască datorită unui proiect amplu de restaurare care a redat circuitului turistic o comoară a culturii românești.

La nici 25 de kilometri de Pitești se afla satul Băjesti. Aici a fost construit, în secolul al XVII-lea, un ansamblu de arhitectură civilă și religioasă care includea, pe lânga biserica Adormirea Maicii Domnului, casele boierești cu pivnițe, curți și gârlici.

Întregul complex a fost construit de boierul Mareș Băjescu, Ban al Craiovei si una dintre figurile proeminente ale Țării Românești din acea perioadă. Datarea monumetului este controversată, însă majoritatea surselor o plasează între anii 1648-1662, în timpul domniei lui Antonie Vodă din Popești.

După trei secole, ansamblul a ajuns într-o stare avansată de degradare. Din întregul complex s-au mai păstrat biserica, zidurile de incintă, turnurile și o parte din beciurile casei boierești.

Când preotul Constantin Marinescu a devenit paroh la biserica Adormirea Maicii Domnului a găsit ziduri distruse, acoperite de vegetație și pictura murala din interiorul bisericii abia vizibilă, acoperită cu straturi succesive de murdărie și igrasie. Parohul a decis ca misiunea lui să fie salvarea monumentului. În scurt timp a reușit demersurile pentru obținerea din partea Ministerul Culturii și Cultelor a finanțării necesare pentru realizarea lucrărilor de refacere și consolidare a picturii murale, bisericii, zidurilor de incintă și celor două turnuri, conform proiectului de restaurare al arh. Constanța Carp. Autor Ion Lucian Ciucu

***

Sumarul ediției:

Actualitate – Gala „Culori radiofonice in 1001 de voci”. Jurnalist Estela Dincă

Reportaj – Întâlnire naţională: „Scoala părinţilor”- Buşteni. Realizator Rafael Udrişte Catholica - Învăţământul catolic din Cluj Napoca (la nivel de grădiniţă, şcoală şi liceu). Jurnalist Ciprian Dumea

Reportaj - Simpozion organizat de Fundatia “Sfanta Irina” – “Asistenta medicala, psihologica si spirituala a bolnavului incurabil”. Jurnalist Andrei Victor Dochia

Documentar - Podoaba Banului Băjescu - Biserica şi Curţile boiereşti de la Băjeşti. Realizator Lucian Ciucu

Dialogurile dimineţii – Pelerin în lumea subterană. Călugării-primii speologi. Invitat dr. Valentin Beloiu.

Pelerini în Țara lui Hristos, partea a II-a. Călătorie spirituală în Ierusalim la: Mormântul Maicii Domnului, Grădina Ghetsimani, Biserica Națiunilor, Foișorul Cina cea de Taina. Jurnalist Andrei Victor Dochia

Uşile pocăinţei – despre semnificaţiile duhovniceşti ale Duminicii Sfântului Ioan Scărarul cu părintele Gheorghe Holbea, Biserica Precupeţii Noi. Jurnalist Paula Tăbîrcă

Sub un alt cer- Comunitatea ortodoxă românească din Paris. Partea a II-a. Jurnalist Răzvan Bucuroiu

Cartea de duminică – "Rugăciunea – întâlnire cu Dumnezeul cel Viu" de Ilarion Alfeyev, Mitropolit de Volokolamsk.

"Patericul Lavrei Peşterilor de la Kiev"

"Adevărata pocăinţă întăreşte unitatea Bisericii" de Mitropolitul Antonie Plămădeală

"Dialoguri la Athos" de Gheronda Iosif Vatopedinul.

Jurnalist Lucia Toader.

 

***

Prezentator: Corneliu Vlad Matache

Coordonatori: Estela Dincă, Paula Tăbîrcă

Producător: Estela Dincă

 

 

17:00 Petrecere cu cântec

Prezentator si producător Iuliana Tudor

18:55 Teleenciclopedia

* HENRI ROUSSEAU (ep.4)

În compoziția Îmblânzitoarea de șerpi, pictată în 1907, la cererea mamei pictorului Delaunay, Henri Rousseau, în căutarea invizibilului, nu uită partea sumbră și intensă a dorințelor erotice. O forță care poate fi stăpânită numai prin artă adevărată. Așadar, pentru Le Douanier, visele devin materia primă a creației. Aceste pânze gigantice cu jungle ajung, puțin câte puțin, refugiul absolut al pictorului. Și le consacră întreaga forță și energie. Deși trăiește în sărăcie, investește în pădurile sale cu năzuința covârșitoare de a fi recunoscut. În ele se regăsește adesea motivul unui animal carnivor sălbatic și înfometat. Numai cei care nu au grija zilei de mâine nu recunosc, în această obsesie, însăși preocuparea artistului de a-și asigura propria hrană.

* LORENZO MAGNIFICUL (ep. 3)

Lorenzo iubește natura și cărțile rare-pasiune sădită în el de bunicul Cosimo cel Bătrân-întemeietor, în 1444, al primei biblioteci publice din Europa, la mănăstirea San Marco. Lorenzo‘de Medici „vânează” manuscrise prețioase până în Orient și sporește colecția începută de strămoșii săi. Datorită averii și viziunii Magnificului, arta devine parte integrantă a vieții cotidiene. Iar atmosfera vibrantă a orașului ademenește personalități de pretutindeni. Încrezător în flerul său, Lorenzo invită, în grădina lui din Piața San Marco, tineri sculptori care să profite de îndrumarea unor maeștri precum Andrea del Verrocchio. Printre ei, îl remarcă pe tânărul de 13 ani, Michelangelo, în timp ce sculptează un cap de faun. Deşi noul statut îi facilitează acestuia întâlniri cu nume vestite în lumea artei, mai ales în Roma (unde va decora Capela Sixtină a Vaticanului), Michelangelo rămâne loial Florenței și familiei de’ Medici. Ca mărturie a fidelității sale, artistul sculptează statuia de peste cinci metri înălțime a lui David, unică în epocă.

* TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep 5)

În Parcul Național Redwood, arborii Sequoia sempervirens - ocrotiţi de populaţia indigenă Tolowa din timpuri imemoriale - susțin ecosistemul endemic nord-californian. Zane Moore studiază uriașii sequoia, mai ales din punct de vedere genetic, ca parte a doctoratului său la Universitatea California. El a descoperit că exemplarele de sequoia alb (numiţi şi arbori fantomă) supraviețuiesc datorită cantității uriașe de metale grele absorbite din sol, de două ori mai mare decât cea „procesată” de rudele „pigmentate” cu clorofilă.

* ODISEEA UNEI SEPII (ep.4)

Poluarea oceanelor cu plastic reprezintă o problemă la scară planetară. Se estimează că o tonă de deșeuri ajunge în oceane la fiecare trei secunde. Particulele minuscule rezultate în urma degradării acestora pătrund în lanțul trofic, contaminând oceanele și creaturile care le populează, indiferent de dimensiuni. Sepiile și păsările marine nu fac excepție. Fugacii de țărm (Calidris alpina) profită de apele calme din timpul refluxului, pentru a se hrăni. În Bretania iarna este mai blândă decât acasă, în nordul îndepărtat, și găsesc hrană din belșug.

Producator Oana Hasegan

 
TVR transmite în direct ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026

Arena di Verona: între emoția sportului și farmecul operei italiene. Magia Jocurilor Olimpice de iarnă ajunge într-un cadru istoric spectaculos. ...

Patru ani de război: echipa Ştirilor TVR, la Kiev şi pe frontul din Donbas

La patru ani de la declanșarea războiului la scară largă din Ucraina de către Federația Rusă, Știrile TVR vor acoperi pe larg evenimentele din ...

Documentarul „IVAN, omul cu rădăcini în ape”, la TVR 1

Un destin de excepţie, un film care  urmărește transformarea adolescentului din Mila 23 - un sat de pescari din Delta Dunării - într-un campion ...

 

#tvr1