loader
Foto

Galerie foto

Poveste din infernul închisorilor din China, la „Omul şi timpul” | VIDEO

Adevărul despre condiţiile din penitenciarele chineze, într-o discuţie sinceră şi tulburătoare cu un român care a cunoscut iadul concentraţionar de la Shanghai. Rafael Udrişte v-a invitat la „Omul şi timpul”, la TVR 1, pe 2 iunie, de la ora 23.10.

 

Rafael Udriște
Omul şi timpul

În urmă cu câteva luni, Televiziunea publică franceză prezenta un reportaj amplu despre închisorile din China. Echipe de jurnalişti invitaţi de autorităţile chineze vizitau o închisoare din Tianjin, localitate aflată la 200 de km de Beijing. Doar burtiera de pe ecran certifica faptul că este vorba de o închisoare, căci altfel imaginile nu stârneau fiori, ci dimpotrivă, duceau cu gândul la adevărate tabere de vacanţă.

„Deţinuţii aveau dincolo de gratii o viaţă de invidiat! Zile de naştere sărbătorite festiv cu prăjituri, soţiile prizonierilor invitate trei zile pe lună să petreacă timp cu soţii lor. Un veritabil model scandinav demn de toată lauda. Dar oare chiar aşa să fie? Sau jurnaliştii occidentali au fost invitaţi pe platourile de filmare ale Centrului Cinematografic Chinez?”, s-a întrebat Rafael Udrişte în deschiderea unui nou episod „Omul şi timpul”, difuzat la TVR 1 pe 2 iunie, de la ora 23.10.

(w882)

Dincolo de propagandă, universul concentraţionar chinez este un coşmar de neimaginat, temeinic ascuns în spatele unor ziduri bine păzite. Mărturiile celor care au trecut prin infernul închisorilor chineze nu sunt multe, dar, atâtea câte există, ne permit să vedem dincolo de propagandă.

(w882)

„China are un sistem judiciar profund corupt. Statul chinez nu respectă drepturile omului, atât de clamate de lumea liberă, dar nici nu este sancţionat pentru asta. Pentru că, din nefericire, dictatul economic ne guvernează pe toţi. Prizonierii locuiesc în celule înguste, fără ferestre, iar lumina nu se stinge niciodată. Nu părăsesc niciodată celula, nu au dreptul la vizite sau la pachete de acasă. O dată pe săptămână, un medic face turul închisorii, dar nu are voie să comunice direct cu deţinuţii, ci doar prin vizeta de la uşă. Oricât de mare ar fi vina unui om, nimic nu îi dă dreptul unui stat să îi anihileze condiţia umană”, a mai subliniat realizatorul TVR.

(w882)

Marius Balo a cunoscut nemijlocit această lume de coşmar a Chinei profunde. Stabilit în China din 2010, Marius Balo a fost angajat ca expert străin în cadrul Grupului de Tehnologie și Educație XinDongFang din Beijing. Din 2013, el a fost profesor la Renmin University din capitala chineză. În martie 2014, Marius Balo a fost arestat în China, pentru o presupusă fraudă financiară.

(w882)

Despre această poveste de viaţă a vorbit Rafael Udrişte cu însuşi protagonistul ei, profesorul român Marius Balo, precum şi cu preotul Ioan Chirilă, profesor universitar la Facultatea de Teologie ortodoxă din Cluj-Napoca. Un nou episod „Omul şi timpul” - joi, 2 iunie, de la ora 23.10, la TVR 1.

***

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade. Din octombrie 2021, urmărim în fiecare săptămână noi episoade „Omul şi timpul” la TVR 1.

18:55 Teleenciclopedia

* HENRI ROUSSEAU (ep.4)

În compoziția Îmblânzitoarea de șerpi, pictată în 1907, la cererea mamei pictorului Delaunay, Henri Rousseau, în căutarea invizibilului, nu uită partea sumbră și intensă a dorințelor erotice. O forță care poate fi stăpânită numai prin artă adevărată. Așadar, pentru Le Douanier, visele devin materia primă a creației. Aceste pânze gigantice cu jungle ajung, puțin câte puțin, refugiul absolut al pictorului. Și le consacră întreaga forță și energie. Deși trăiește în sărăcie, investește în pădurile sale cu năzuința covârșitoare de a fi recunoscut. În ele se regăsește adesea motivul unui animal carnivor sălbatic și înfometat. Numai cei care nu au grija zilei de mâine nu recunosc, în această obsesie, însăși preocuparea artistului de a-și asigura propria hrană.

* LORENZO MAGNIFICUL (ep. 3)

Lorenzo iubește natura și cărțile rare-pasiune sădită în el de bunicul Cosimo cel Bătrân-întemeietor, în 1444, al primei biblioteci publice din Europa, la mănăstirea San Marco. Lorenzo‘de Medici „vânează” manuscrise prețioase până în Orient și sporește colecția începută de strămoșii săi. Datorită averii și viziunii Magnificului, arta devine parte integrantă a vieții cotidiene. Iar atmosfera vibrantă a orașului ademenește personalități de pretutindeni. Încrezător în flerul său, Lorenzo invită, în grădina lui din Piața San Marco, tineri sculptori care să profite de îndrumarea unor maeștri precum Andrea del Verrocchio. Printre ei, îl remarcă pe tânărul de 13 ani, Michelangelo, în timp ce sculptează un cap de faun. Deşi noul statut îi facilitează acestuia întâlniri cu nume vestite în lumea artei, mai ales în Roma (unde va decora Capela Sixtină a Vaticanului), Michelangelo rămâne loial Florenței și familiei de’ Medici. Ca mărturie a fidelității sale, artistul sculptează statuia de peste cinci metri înălțime a lui David, unică în epocă.

* TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep 5)

În Parcul Național Redwood, arborii Sequoia sempervirens - ocrotiţi de populaţia indigenă Tolowa din timpuri imemoriale - susțin ecosistemul endemic nord-californian. Zane Moore studiază uriașii sequoia, mai ales din punct de vedere genetic, ca parte a doctoratului său la Universitatea California. El a descoperit că exemplarele de sequoia alb (numiţi şi arbori fantomă) supraviețuiesc datorită cantității uriașe de metale grele absorbite din sol, de două ori mai mare decât cea „procesată” de rudele „pigmentate” cu clorofilă.

* ODISEEA UNEI SEPII (ep.4)

Poluarea oceanelor cu plastic reprezintă o problemă la scară planetară. Se estimează că o tonă de deșeuri ajunge în oceane la fiecare trei secunde. Particulele minuscule rezultate în urma degradării acestora pătrund în lanțul trofic, contaminând oceanele și creaturile care le populează, indiferent de dimensiuni. Sepiile și păsările marine nu fac excepție. Fugacii de țărm (Calidris alpina) profită de apele calme din timpul refluxului, pentru a se hrăni. În Bretania iarna este mai blândă decât acasă, în nordul îndepărtat, și găsesc hrană din belșug.

Producator Oana Hasegan

19:45 Sport

Transmisiune directă

 
TVR transmite în direct ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026

Arena di Verona: între emoția sportului și farmecul operei italiene. Magia Jocurilor Olimpice de iarnă ajunge într-un cadru istoric spectaculos. ...

Patru ani de război: echipa Ştirilor TVR, la Kiev şi pe frontul din Donbas

La patru ani de la declanșarea războiului la scară largă din Ucraina de către Federația Rusă, Știrile TVR vor acoperi pe larg evenimentele din ...

Documentarul „IVAN, omul cu rădăcini în ape”, la TVR 1

Un destin de excepţie, un film care  urmărește transformarea adolescentului din Mila 23 - un sat de pescari din Delta Dunării - într-un campion ...

 

#tvr1