loader

Salariul minim pe economie, la "Banii tăi"

Vineri, 14 decembrie, urmăriți o nouă ediție a emisiunii „Banii Tăi”, de la ora 17:05, pe TVR1 și online pe TVR+. Subiectele ediției: salariul minim pe economie, salariile de la stat versus privat, importul forței de muncă, comerţul exterior și deficitul balanței comerciale.

 

Monica Ghiurco
Banii tăi

De luna viitoare, salariul minim pe economie crește de la 1.900 de lei brut, la 2.080 de lei , respectiv 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare, valoare brută garantată în plată. Ceea ce le va aduce angajaților un plus de aproximativ 100 de lei pe lună, iar celor cu facultate cu 250 de lei mai mult lunar.

Despre această majorare a salariului minim, unele voci spun că e o forţare a pieţei muncii, cu efecte negative și asupra firmelor, dar și asupra forței de muncă, pentru că în zonele mai puţin dezvoltate s-ar putea să genereze un cost al muncii mult prea mare și afacerile vor migra spre zonele avansate economic. În schimb, mai mulţi bani pentru angajaţi înseamnă mai mulţi la bugetul statului, prin colectarea taxelor aferente. Detaliem subiectul vineri, la „Banii Tăi”, cu analistul financiar Adrian Bența.

(w882)

Pe piața unică europeană, prețurile au tendința de egalizare, dar sistemele sociale din cele 28 de state membre sunt diferite, ceea ce determină exodul forței de muncă spre țările cu nivel de trai mai ridicat. Așa cum s-a întâmplat cu peste 3, 5 milioane de români care muncesc în vest. În aceste condiții, nu este de mirare că 80% dintre patronii firmelor din România se plâng că nu mai găsesc forța de muncă de care au nevoie.

Deși există și opinii ale antreprenorilor că în anumite situații ești obligat de piață să nu ții cont de productivitate, pentru că dacă nu ai oameni, nu mai poţi să faci producţie, cei mai mulți analiști critică majorările salariale lipsite de fundament economic. Pentru că logica economică spune că o creștere de salariu trebuie să țină cont de productivitatea muncii, mai exact să răsplătească în mod firesc o creștere de productivitate, din venitul suplimentar realizat. Urmăriți vineri, la „Banii Tăi”, o analiză la obiect, extrem de interesantă, de la analistul financiar Iancu Guda.

(w882)

Este evident că nu reușim să ne păstrăm în țară forța de muncă de care avem nevoie. Obligat de deficitul tot mai mare de forță de muncă de pe piața internă, statul român a trecut la simplificarea formalităților pentru angajarea străinilor. Aflați mai multe detalii vineri, la „Banii Tăi”, de la Radu Derscariu, Director, Deloitte România.

(w882)

Anul trecut, deficitul balanţei comerciale a României, adică diferența dintre exporturi și importuri s-a agravat. Cu  circa 30% față de anul precedent. Ceea ce înseamnă că indiferent cât reușim să vindem la extern, cumpărăm și mai mult din afară, cu precădere din  statele europene. Vineri, la „Banii Tăi”, discutăm cu Florin Pogonaru, Președinte, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Tudorel Andrei, Președinte, Institutul Național de Statistică, Nicolae Istudor, Rector, Academia de Studii Economice și Adrian-Marius Dobre, Co-Președinte, Centrul de Excelență în Comerț Exterior.

(w882)

În fiecare vineri urmăriți emisiunea „Banii Tăi”, de la ora 17:05, pe TVR1 și online pe TVR+.  În reluare, în fiecare marți, de la ora 6:30, pe TVR1 și online pe TVR+.

(w882)

Contact: baniitai@tvr.ro; www.facebook.com/baniitaitvr

16:00 Telefonul

Film* Telefonul (România, 1991)

Regia Elisabeta Bostan

Cu: Mircea Diaconu, Carmen Galin, Rodica Mandache

* Comedie. Radu, un tânăr inginer celibatar, îşi împarte timpul între serviciu şi programul lipsit de evenimente importante de acasă, în care televizorul se află pe primul plan. Într-o seară ploioasă este deranjat de apelul telefonic al unei femei şi se trezeşte antrenat într-o aventură plină de neprevăzut.

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Lipova, între ieri și azi

Cristi Tabără și Cristina Șoloc își iau revanșa față de vestul tării și continuă călătoria lor prin județul Arad. De această dată, echipa Exclusiv în România ajunge în orașul Lipova, o localitate care a cunoscut cândva o maximă înflorire. Acum este un loc care merită vizitat pentru că are povești sale interesante și locuri cu potențial turistic.

Unul dintre atuurile Lipovei, care păstrează potențialul turistic, este Cetatea Șoimoș-una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase fortificații medievale din județul Arad. O cetate care a văzut războaie, trădări, iubiri și imperii căzând, a fost stăpânită alternativ de nobili maghiari, de nobili români, de căpitani de origine sârbă sau de turci. Cine controla Șoimoș-ul, controla intrarea spre Transilvania, culoarul Mureșului, de aceea și turcii sau austriecii s-au bătut să stăpânească această cetate. Are o istorie fascinantă și este o bijuterie arhitectonică-un monument istoric important, nu numai pentru orașul Lipova, numai pentru județul Arad, ci pentru România și patrimoniu universal, patrimoniul cultural european.

Deși veghează pe malul Mureșului de aproape 8 secole, Cetatea Șoimoș a rezistat foarte bine până în zilele noastre, așa că în această ediție, Cristina Șoloc, împreună cu echipa, o vizitează, admiră panorama spectaculoasă asupra împrejurimilor și află ce povești s-au scris între zidurile ei, de la Sorin Bulboacă, directorul complexului muzeal Arad.

Lipova azi am putea spune că nu e neapărat în cea mai bună perioadă a ei. De fapt, paradoxal, cea mai bună perioadă a Lipovei a fost una medievală, din perioada Pașalâcului Otoman de Timișoara, când Lipovei i s-a dat mare importanță, când aici a existat un înfloritor centru comercial, din care s-a păstrat un ultim vestigiu, o clădire construită în 1638, cunoscută și astăzi cu denumirea de „bazarul turcesc”. Din nefericire, clădirea în sine nu se află în cea mai bună stare, deși este un vestigiu extrem de interesant și de important. Și dincolo de prejudecățile noastre legate de felul în care turcii și românii s-ar fi războit tot timpul, iată că de fapt, pentru Lipova, perioada otomană a fost aceea de maximă înflorire. Când Lipova conta, Aradul aproape că nu exista sau cel puțin nu conta în vreun fel.

De ce atunci a fost cum a fost? De ce acum este altfel? Ce s-a întâmplat între timp? Cristi Tabără încearcă să lămurească situația, împreună cu directorul complexului Muzeal Arad, domnul Sorin Bulboacă-istoric medievalist, așa că este chiar interesant să vedem cum anume istoria reușește să inversez rolurile.

Apoi, Cristina Șoloc trece pragul Conacul Sever Bocu-un exemplu superb de arhitectură și eleganță din secolul al XIX-lea. În trecut a fost reședința unuia dintre cei mai importanți oameni ai Banatului-Ministrul Banatului, ziaristul și politicianul Sever Bocu-o personalitate cu o poveste impresionantă, care a modernizat Lipova și a luptat pentru unirea Banatului cu România. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat de comuniști, închis în închisoarea de la Sighetu Marmației, unde a și murit câțiva ani mai târziu, bunurile lui au fost distruse, iar conacul a fost confiscat și transformat în scoală pentru copiii ofițerilor ruși din garnizoana Lipova. În prezent, conacul găzduiește Muzeul Orașului Lipova, care expune artă plastică și decorativă din țară și din străinătate. Este un loc absolut impresionant, pe care merită să îl vizitați dacă ajungeți în Vestul țării, iar până atunci vă invităm să-l descoperiți alături de noi. Muzeografa Corina Dubeștean ne ajută să înțelegem ce a făcut atât de important Sever Bocu de a rămas viu în conștiința comunității și, desigur, ne va fi ghid prin acest muzeu.

Pe de altă parte, Lipova a găzduit și Episcopia Ortodoxă, multă vreme până să apară episcopia care astăzi este la Arad. Această episcopie a avut la un moment dat și o catedrală, poate una dintre cele mai neobișnuite biserici ortodoxe din spațiul românesc, cu istorie frumoasă, impresionantă în interior, cu o serie de povești care ne leagă și de Sever Bocu, dar și de ceea ce a însemnat Lipova în perioada otomană. Biserica Ortodoxă Română din Lipova se află în partea centrală a orașului, lângă bazarul turcesc și a fost biserica de suflet a lui Sever Bocu. Este spectaculoasă-un monument istoric remarcabil, neobișnuit pentru ortodocșii din celelalte părți ale țării, unde arhitectonic vorbind, lucrurile sunt complet diferite în bisericile ortodoxe. Această biserică are o turlă neobișnuită, are un stil arhitectonic neașteptat, un interior care este cu adevărat remarcabil și o vechime de aproape 700 de ani. În biserică sunt păstrate chiar și veșminte de cult ale musulmanilor. Cum și de ce, află în această ediție Cristi, de la preotul-muzeograf Alexandru Neicu.

Nu putem pleca din județul Arad, fără să nu ne așezăm și la masă. Și dacă tot ne-am perindat prin bazinul Mureșului și am aflat că Lipova a fost cândva un centru foarte viu, plin de comercianți, comerț și diverse influențe, n-ai cum să nu mănânci ceva specific. Iar acum, specific este, de exemplu, să mergi de-a lungul Mureșului, până la trecerea în Ungaria, să te oprești, să zicem, la taverna din Pecica și să-i rogi pe cei de acolo să facă ceva care să aibă legătură cu apa, cu peștele. Așa am făcut noi și astfel am aflat că există o rețetă uimitoare, care ne-a luat prin surprindere-tocănița de somn, cu o garnitură absolut inedită din paste cu brănză-o masă gustoasă și sățioasă, completată cu borș de pește, jumări de pește și rondele de ceapă. Ceva bun de tot.

Așadar, în acest episod, v-am pregătit povești din Arad cu gust de istorie, cu gust de prezent, dar și cu gust delicios de pește. Ca să le savurați pe îndelete, fiți alături de noi, de la început, până la final.

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabara

 
Primul 10 al Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la momentul care a schimbat istoria gimnasticii, în exclusivitate la TVR

Exercițiul de la paralele recompensat cu prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, reportaje de arhivă și un amplu interviu cu Nadia ...

„Sfântul Mitică Blajinul”, un spectacol cu parfum de actualitate. Lun(e)a de teatru continuă la TVR 1

Adaptarea pentru TV a spectacolului de teatru „Sfântul Mitică Bşajinul” a fost realizată în 1982 şi i-a reunit, într-o distribuţie de aur, pe ...

Trei premii Regal Literar pentru TVR

Trei premii Regal Literar pentru TVR

publicat: joi, 16 iulie 2026

Eugenia Vodă, Marina Constantinescu ș i Victor-Andrei Dochia, recompensa ț i pentru contribu ț ia în jurnalismul cultural

 

#tvr1