loader
Foto

SĂNĂTATE: Cum gestionăm tulburările digestive generate de stres

Stresul pe o perioadă mai îndelungată poate duce la apariția multor boli și disfuncții ale diferitelor organe. Cum le gestionăm ne spune dr. Laura Carina Tribus, medic primar Medicină Internă și Gastroenterologie - S.U.U.B.

 

Vreau să fiu sănătos!

1.Doamna doctor, există tulburări digestive care au drept cauză stresul?

dr. Laura Tribus: Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Osler a remarcat prezența unor simptome digestive la femeile tinere cu tulburări psihiatrice, pe care le-a denumit colită mucoasă (datorită aspectului particular al materiilor fecale, cu mucus), denumire ce s-a schimbat în timp și a fost înlocuită cu: colon spastic, colon nervos sau colon iritabil. De atunci, timp de aproape un secol, preocupările oamenilor de știință referitoare la identificarea simptomelor digestive aflate în strânsă legătură cu stressul au perpetuat, așa încât, spre sfârșitul anilor 1980, un grup de experți internaționali s-au reunit la Roma în încercarea de a stabili un consens (Clasificarea Roma) necesar diagnosticării și tratării cât mai corecte al tulburărilor gastrointestinale funcționale, extrem de frecvent întâlnite în practica medicilor de familie și gastroenterologi, a căror apariție este guvernată, printre altele, de stressul zilnic. De atunci, o dată la zece ani, au fost aduse îmbunătățiri acestui consens, prin prisma celor mai noi cercetări realizate în domeniu. Este vorba despre o serie de afecțiuni esofagiene, gastroduodenale, ale veziculei biliare, intestinale, cele din urmă fiind și cele cu prevalența cea mai mare (sindromul de intestin iritabil).

2.Cum se realizează această legătura între psihic și tubul digestiv?

dr. Laura Tribus: Mecanismele care duc la apariția tulburărilor funcționale intestinale sunt extrem de complexe, fiind vorba despre existența unor anomalii ale interacțiunii așa numitei axe creier- intestin, ce duce la modificări ale mișcării și sensibilității gastrointestinale, ce coexistă cu o creștere a permeabilității intestinale pentru unii constutuenți alimentari, dar și cu alterarea florei microbiene intestinale.

3.Cum știm că durerea sau disconfortul respectiv sunt cauzate de stres?

dr. Laura Tribus: Dacă până nu demult, diagnosticul patologiilor funcționale digestive, respectiv, sindromul de intestin iritabil, era dificil și impunea explorări paraclinice complexe (numeroase analize de laborator, endoscopii, colonoscopii, tomografii computerizate etc) spre a evita potențiale confuzii cu unele patologii severe cu simptomatologie asemănătoare (cancer de colon, boli inflamatorii intestinale), în prezent, formularea diagnosticului a fost mult simplificată. În sprijinul celor menționate, doresc să precizez că o anamneză extrem de atentă, adică o discuție cât mai detaliată cu pacientul, care să insiste pe identificarea simptomului principal, dar și ale celor de însoțire, cât și a factorilor agravanți (sterssul exagerat, anxietatea, depresia, fobiile, tulburările de somn) ajută, de cele mai multe ori, în fromularea cât mai rapidă a diagnosticului corect. Astfel, pledează pentru sindromul de intestin iritabil, apariția durerii sau a disconfortului abdominal cu o durată de cel puțin 3 luni, care apare cel puțin o dată pe săptămână, este surdă, uneori ameliorată de defecație, uneori nu și este asociată cu o modificare a aspectului și frecvenței scaunelor. Nu de puține ori, pacienții relatează balonare extrem de neplăcută, arsuri pe piept, disfuncții sexuale și ceea ce se numește în termeni medicali fibromialgie, adică apariția durerilor în tot corpul, în absența unor afecțiuni reumatismale inflamatorii. Toate acestea, sunt declanșate sau agravate de perioadele de stress important și continuu și sunt comune și pacienților anxioși sau deprimați.

4. Ce tratamente sau terapii recomandați?

dr. Laura Tribus: Tratamentul pacienților cu tulburări funcționale intestinale reprezintă o adevărată "piatră de hotar" și este, nu de puține ori, dificil, în contextul persistenței factorilor agravanți menționați. Managementul acestor pacienți constă, în primul rând, în asigurarea unui suport psihologic adecvat, a unor măsuri dietetice specifice, tratamentul farmacologic fiind, de cele mai multe ori, adjuvant - adresat simptomatologiei. În ceea ce privește terapia psihologică, este foarte important să se dezvolte o relație de încredere medic-pacient, în care medicul să explice pacientului natura benignă a afecțiunii și să îl ajute să înțeleagă că, deși simptomatologia poate avea caracter recurent timp de mai mulți ani, nu va modifica durata de supraviețuire. Pot fi utile, uneori, intervențiile psihologice, terapiile cognitive sau comportamentale, psihoterapia sau hipnoterapia, acupunctura sau tratamentul homeopat. Medicația psihiatrică poate ameliora simptomatologia pe termen scurt, fără a fi indicată în administrarea de lungă durată. Un punct important în terapia tulburărilor funcționale rămâne educația medicală a pacientului; acesta trebuie să înțeleagă faptul că stressul este factorul principal ce stă la baza apariției/persistenței simptomatologiei, să învețe o serie de tehnici simple de evitare a stressului și, nu în ultimul rând, să îsi cunoască și să evite, pe cât posibil, potențialii factori declanșatori alimentari ai simptomatologiei. În timp, vizitele inițial frecvente la medic, ce duc deseori la creșterea costurilor în serviciile de sănătate, se vor rări pe măsură ce pacienții vor accepta că au o afecțiune tratabilă, guvernată, în principal, de stres.

5.Există riscul ca aceste disconforturi să se agraveze? Când ar trebui să ne îngrijorăm?

dr. Laura Tribus: Cu siguranță că persistența stressului zilnic, existența unor sindroame anxios depresive anterioare netratate, vor duce la agravarea patologiei funcționale a tubului digestiv. Doresc, însă, să precizez, că aceste tulburări funcționale, deși influențează mult calitatea vieții, nu pun în pericol, propriu-zis, viața. Va trebui, însă, să ne îngrijorăm, atunci când simptomelor anterior menționate, li se asociază așa-zisele "semnale de alarmă", precum: lipsa poftei de mâncare, scăderea involuntară în greutate, apariția materiilor fecale amestecate cu sânge roșu sau negru sau a scaunelor semilegate în timpul nopții; totodată, existența unor boli digestive familiale severe impun evaluări suplimentare. De aceea, este important ca pacienții să fie instruiți spre a le recunoaște și să se adreseze medicului de familie sau specialist atunci când ele apar.

Beatrice Cioba-producător emisiunea „Vreau să fiu sănătos"

18:30 Punctul critic

(redifuzare) Dezbatere care aduce zilnic in fata telespectatorilor fenomene, trend-uri, probleme de interes, cu accent pe teme din sfera sociala, civica, culturala.

Punctul critic înseamnă atât echilibru, cât şi iminența schimbării. Este locul perfect pentru analiza unei situaţii /unui fenomen şi a potenţialului/ direcţiilor de evoluţie viitoare. Este locul în care, la nivelul societăţii, trebuie să aflăm, să înţelegem şi să cântărim care este drumul pe care dorim să continuăm, în respectiva privinţă.

Prezintă Bogdan Muzgoci

Co-moderator Izabela Marinescu

Alergiile, mereu mai multe și mai grave

Jurnalişti: Mădălina Mija, Dana Rusu, Roxana Segneanu, Delia Apostol Hanzelik,

Raluca Alecu

Producatori: Beatrice Cioba, Florenţa Dăscălescu. Regia artistică Dan Manoliu

Realizator Smaranda Vornicu-Shalit

19:35 Jocurile Olimpice

* Eroii. Episodul 28

Producător Daniela Enăchescu

 
Dreptul de proprietate prin uzucapiune

Dreptul de proprietate prin uzucapiune

publicat: miercuri, 26 iunie 2024

Cum putem dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune sau prin posesia de lungă durată? Cum poate fi contestat acest drept şi cine este ...

Sophia Loren e „Frumoasa morăriţă”, la „Telecinemateca”, pe TVR 1 | VIDEO

Marţi, la „Telecinemateca”, ne delectăm cu o comedie ai cărei protagonişti sunt Sophia Loren şi Marcello Mastroianni. Pe Carmela, soţia morarului ...

Sarah Nicole Smith – „Mama de peste 9 mări și 9 țări”

Spectacolul poveştilor emoţionante continuă la TVR în campania „Omul anului”. Pe 27 iunie, de la ora 18.30, la TVR 1, Mădălina Dobrovolschi şi ...

 

#tvr1