loader
Foto

Serbările Naţionale Ţebea – ediţie aniversară, la 200 de ani de la naşterea lui Avram Iancu

Câţiva dintre cei mai iubiţi interpreți de muzică populară s-au adunat, pe 8 septembrie, la Panteonul Moţilor, pentru a celebra personalitatea Crăişorului munţilor. Iuliana Tudor a prezentat spectacolul extraordinar, transmis în direct la TVR 1, de la ora 14.30.

 

Două secole. Atât se împlinesc în acest an de la naşterea celui care a fost cunoscut drept „Crăişorul munţilor”, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. 2024 a fost declarat „Anul Avram Iancu”, în memoria eroului naţional al Revoluţiei de la 1848.

An de an, la Ţebea, o localitate mică din apropierea oraşului hunedorean Brad, dar un adevărat leagăn al românismului şi un simbol al spiritului moţilor din Apuseni, oameni din toată ţara se adună să omagieze personalitatea lui Avram Iancu şi moştenirea culturală a Ardealului. Cei mai de seamă artişti ai Transilvaniei, dar şi din alte regiuni ale ţării, interpreți renumiți de muzică populară, au urcat pe scena amenajată la Panteonul Moţilor, bucurând publicul cu melodiile lor. Iar cei care nu au fost prezenţi la faţa locului au putut urmări spectacolul folcloric de la Ţebea la TVR 1, în direct, unde Iuliana Tudor i-a introdus, pe rând, în scenă pe artiştii invitaţi.

(w882) Tebea

Nicolae şi Tudor Furdui Iancu, alături de Grupul „Crai Nou”, Sava Negrean Brudaşcu, Veta Biriş, Constantin Enceanu, Elena Merişoreanu, Robert Târnăveanu, Gabriela Tuţă, Cornel Borza, Liviu Buţiu, Antonela Ferche Buţiu, Ciprian Roman, Mariana Anghel, Mariana Deac, Cristian Fodor, Ovidiu Olari, Bogdan Toma, Ovidiu Homorodean, precum şi tinerii interpreţi Vlad Linţă, Claudia Colniceanu, Delia Gandore, Roberta Selagea, Ionuţ Cocoş, Daniel Breban şi Ştefan Ţîrdea ne-au însoţit, timp de mai bine de trei ore, într-un spectacol încărcat de emoţie. I-a acompaniat Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean”, dirijor prof. George Cîlţea, coregrafia Cătălin Bălan şi Mircea Resiga.

Toţi românii au fost aşteptaţi la ediţia aniversară a „Serbărilor Naţionale Ţebea”, de Sfânta Maria Mică, începând cu ora 14.30, la TVR 1. Ca în fiecare an, Televiziunea Română a fost partener media al evenimentului.

(w882) mormant

Prezintă: Iuliana Tudor

Realizator: Elise Stan

Manager: Ciprian Roman

Foto: dgampt.ro, Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea a II-a

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.5)

În 1905, la sugestia lui Rainer Maria Rilke, Rodin se mută în Hôtel Biron, pe Rue de Varenne, unde locuiau chiriași deja cunoscuți ori aspiranți la faimă: scriitorul Jean Cocteau, pictorul Henri Matisse, dansatoarea americană Isadora Duncan. Acolo, caută în continuare modalități de a surprinde mișcarea. Urmărește fascinat „Dansul serpentin” al americancei Loïe Fuller, aplaudă premiera spectacolului „După-amiaza unui faun”, inspirat din poemul lui Stéphane Mallarmé. Și, entuziasmat de coregrafia modernă creată de rusul Vațlav Nijinski pe muzica lui Claude Debussy, sculptorul îi cere balerinului să pozeze nud. În 17 noiembrie 1917, Rodin se stinge la numai câteva luni după dispariția credincioasei Rose. Se căsătoriseră cu numai șase săptămâni înainte. După doi ani, se inaugurează muzeul dedicat sculptorului. Colecțiile sunt expuse atât în Rue de Varenne, cât și la Villa des Brillants, proprietatea din Meudon. Auguste Rodin își dobândise un binemeritat loc în Panteonul geniilor umanității.

WILHELM CUCERITORUL (ep.5)

În Anglia, Wilhelm este rege, dar în Normandia-duce. Dublul statut, fără precedent în istorie, presupune instrumente noi de exercitare a puterii. Astfel, un sigiliu cu două fețe, creat în premieră, va fi folosit ca mijloc de comunicare politică și simbol al dualității statutului monarhului. Comorile acumulate prin cucerirea Angliei sporesc prosperitatea Normandiei. Schimburile comerciale se intensifică și, datorită unei veritabile rețele maritime, așezările de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii se dezvoltă rapid. Zeci de corăbii încărcate cu vin, bere, lână, piei și arme spintecă valurile. Odinioară mic port pescăresc, Barfleur devine locul oficial de îmbarcare a regelui-duce, care traversează Marea Mânecii de 16 ori.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep.1)
Pământul, element fundamental care susține totul, a fost, de-a lungul evoluției, piatră, metal și sol fertil. Deși pare imobil, Pământul se mișcă permanent, iar în adâncurile sale, forțe telurice provoacă fenomene impresionante, ce lasă în urmă „cicatrici” nebănuite. Situate în Atlanticul de Nord, la jumătatea distanței dintre Norvegia și Islanda, Insulele Feroe au cunoscut cele mai violente activități geologice petrecute pe Terra. Astăzi, arhipelagul include 29 de insule cu fiorduri, turbării și formațiuni de relief acoperite cu vegetație-un tărâm copleșitor, plin de legende.

INDIILE DE VEST (ep. 7)

Fregatele de mare (Fregata magnificens) vânează și se hrănesc exclusiv cu prăzi acvatice, planând zi și noapte deasupra mării, cu o viteză medie de 10 km/h. Datorită penajului închis la culoare și obiceiului de a prăda alte congenere, sunt poreclite „pirații zburători ai Caraibilor”. Grație anvergurii aripilor, de aproximativ doi metri și jumătate, și corpului ușor (cântăresc un kilogram și șase sute de grame și măsoară aproximativ 120 cm), pot zbura până la 3000 de metri. Însă le lipsește una dintre caracteristicile speciilor marine: penajul impermeabil.

Producator Oana Hasegan

 
„Garantat 100%”: Nicolae Iorga - între mit, memorie și seducția autoritarismului

Emisiunea „Garantat 100%” ne aduce o ediţie cu un subiect extrem de delicat: fascinaţia lui Nicolae Iorga faţă de regimul fascist italian şi ...

Legenda războinicei Tomiris prinde viaţă la TVR 1

Legenda războinicei Tomiris prinde viaţă la TVR 1

publicat: vineri, 23 ianuarie 2026

Cu un buget de 6,5 milioane de dolari, filmul kazah „Tomiris, Regina Stepei” aduce pe ecran destinul unei figuri legendare, care a reușit să ...

Vineri, 23 ianuarie, de la ora 18:15, Narcis POPESCU îi are ca invitaţi pe prof. univ. dr. Cristian PĂUN, profesor de economie și Serghei DIM, ...

 

#tvr1