loader
Foto

Serbările Naţionale Ţebea – ediţie aniversară, la 200 de ani de la naşterea lui Avram Iancu

Câţiva dintre cei mai iubiţi interpreți de muzică populară s-au adunat, pe 8 septembrie, la Panteonul Moţilor, pentru a celebra personalitatea Crăişorului munţilor. Iuliana Tudor a prezentat spectacolul extraordinar, transmis în direct la TVR 1, de la ora 14.30.

 

Două secole. Atât se împlinesc în acest an de la naşterea celui care a fost cunoscut drept „Crăişorul munţilor”, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. 2024 a fost declarat „Anul Avram Iancu”, în memoria eroului naţional al Revoluţiei de la 1848.

An de an, la Ţebea, o localitate mică din apropierea oraşului hunedorean Brad, dar un adevărat leagăn al românismului şi un simbol al spiritului moţilor din Apuseni, oameni din toată ţara se adună să omagieze personalitatea lui Avram Iancu şi moştenirea culturală a Ardealului. Cei mai de seamă artişti ai Transilvaniei, dar şi din alte regiuni ale ţării, interpreți renumiți de muzică populară, au urcat pe scena amenajată la Panteonul Moţilor, bucurând publicul cu melodiile lor. Iar cei care nu au fost prezenţi la faţa locului au putut urmări spectacolul folcloric de la Ţebea la TVR 1, în direct, unde Iuliana Tudor i-a introdus, pe rând, în scenă pe artiştii invitaţi.

(w882) Tebea

Nicolae şi Tudor Furdui Iancu, alături de Grupul „Crai Nou”, Sava Negrean Brudaşcu, Veta Biriş, Constantin Enceanu, Elena Merişoreanu, Robert Târnăveanu, Gabriela Tuţă, Cornel Borza, Liviu Buţiu, Antonela Ferche Buţiu, Ciprian Roman, Mariana Anghel, Mariana Deac, Cristian Fodor, Ovidiu Olari, Bogdan Toma, Ovidiu Homorodean, precum şi tinerii interpreţi Vlad Linţă, Claudia Colniceanu, Delia Gandore, Roberta Selagea, Ionuţ Cocoş, Daniel Breban şi Ştefan Ţîrdea ne-au însoţit, timp de mai bine de trei ore, într-un spectacol încărcat de emoţie. I-a acompaniat Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean”, dirijor prof. George Cîlţea, coregrafia Cătălin Bălan şi Mircea Resiga.

Toţi românii au fost aşteptaţi la ediţia aniversară a „Serbărilor Naţionale Ţebea”, de Sfânta Maria Mică, începând cu ora 14.30, la TVR 1. Ca în fiecare an, Televiziunea Română a fost partener media al evenimentului.

(w882) mormant

Prezintă: Iuliana Tudor

Realizator: Elise Stan

Manager: Ciprian Roman

Foto: dgampt.ro, Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara

17:59 Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026

18,00-18,47 Sanie Simplu Masculin, Manșa 1( Craciun/Cretu)

Comentator Octavian Pescaru

Transmisiune directă

18:55 Teleenciclopedia

* HENRI ROUSSEAU (ep.2)

Ironizat pentru pictura sa „naivă”, Henri Rousseau, poreclit Le Douanier („Vameșul”), a fost apărat cu vădită simpatie de artiștii moderniști-unul dintre aceștia fiind poetul Guillaume Apollinaire: „Rousseau era conștient de forța sa. O dată sau de două ori a spus că era cel mai grozav pictor al vremii. Și este posibil ca, în multe privințe, să fi avut dreptate. În tinerețe i-a lipsit educația artistică. Așa că, mai târziu, când a decis să picteze, a studiat marii maeștri cu pasiune și este, practic, singurul dintre cei moderni care le-a ghicit secretele.”

*LORENZO MAGNIFICUL (ep. 1)

Lorenzo de’ Medici s-a născut la 1 ianuarie 1449, în cel mai frumos palat din Florența. La acea vreme, orașul, străbătut de râul Arno și important nod al rutelor comerciale, își datora prosperitatea negoțului cu lână și textile, precum și puternicei monede proprii, florinul de aur. Aici se afla centrul bancar al Europei de nord-sursa de împrumut a monarhilor occidentali, precum Eduard al IV-lea al Angliei sau Ludovic al XI-lea al Franței. Banca familiei Medici sprijinea toate capetele încoronate europene, iar micul Lorenzo a crescut în opulență, înconjurat de opere de artă și literatură excepționale. Fiind primul băiat dintre cei patru copii ai familiei, Lorenzo era preferatul mamei, Lucrezia Tornabuoni, și al tatălui, Piero. Deşi suferea de gută, acesta „conducea” Florența din umbră, prin intermediul activității bancare desfășurate în filiale răspândite pe întregul continent.

*TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep 3)

Parcul Vallée-de-Mai, de pe insula Praslin din Arhipelagul Seychelles, este un paradis natural unic. Pădurea tropicală, aproape neatinsă de civilizație, se păstrează în stare primitivă, oferind condiții ideale cercetătorilor dornici să-i studieze evoluția. Ea adăposteşte cea mai mare populaţie de cocotieri de mare (Lodoicea maldivica) din lume. Când a ancorat aici, la 11 septembrie 1881, generalul britanic Charles Gordon a fost convins că a descoperit Grădina Raiului, iar atrăgătoarele forme feminine ale nucilor acestor palmieri l-au dus cu gândul la... fructul interzis!

* ODISEEA UNEI SEPII (ep.2)

La doar câțiva pași de locul unde a ieșit din ou micuța sepie (protagonista acestui documentar), se află o impresionantă pădure de varec-cea mai întinsă din Europa. Algele brune din ordinul Laminariales (clasa Phaeophyceae), cunoscute și sub numele de kelp sau „iarbă de mare”, sunt organisme pluricelulare complexe, care conțin fucoxantină-un pigment cu puternice proprietăți antioxidante și antiinflamatoare. Această uimitoare „junglă”, alcătuită din aproximativ 300 de specii, joacă un rol esențial în reglarea climei, la fel ca şi arborii, plămânii planetei. Din păcate, încălzirea oceanelor pune în pericol dezvoltarea varecului, care există de circa 32 de milioane de ani.

Producator Oana Hasegan

 
Eurovision România și-a ales semifinaliștii

Eurovision România și-a ales semifinaliștii

publicat: vineri, 06 februarie 2026

68 de piese intră în Atelierul deschis Eurovision 2026 pentru a concura în semifinala Selecției Naționale 2026.

Marius Negrea – trei decenii de grație, disciplină și pasiune pentru patinajul artistic

Puțini sunt cei care pot spune că au trăit fiecare emoție a Jocurilor Olimpice din ultimele trei decenii – ca sportiv, antrenor și comentator. ...

Trei români pe traseele de schi fond la Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026. Prima cursă, pe 7 februarie, la TVR

Schiul fond are o istorie începută în momentul în care omul a descoperit că atașarea unor bucăți de lemn sub picioare îi permite o deplasare mai ...

 

#tvr1