loader
Foto

Galerie foto

Spectacolul „La crâşma din Dealu' Mare”, la Festivalul Ioan Macrea, pe TVR1

Iuliana Tudor este gazda evenimentului de la Sibiu şi la cea de-a 23-a ediţie a acestuia. Urmăriți cele mai frumoase momente pe 23 ianuarie (partea a II-a), cu „Veteranii Junii Sibiului” şi ansambluri din toată ţara, de la ora 21.10, la TVR1. | VIDEO

 

Iuliana Tudor

Aflat la cea de-a 23-a ediţie, Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea” este un eveniment cultural de excepţie, iniţiat în memoria maestrului coregraf Ioan Macrea. Acesta a dus faima României în lumea întreagă, prin cea dintâi formaţie de dansuri populare din România: Junii Sibiului. Ansambluri profesioniste din întreaga ţară şi artişti de renume transformă Sibiul, an de an, în capitala muzicii şi a jocului popular românesc!

Pe 16 şi pe 23 ianuarie, de la ora 21.10, Iuliana Tudor ne aşteaptă la TVR 1, pentru o nouă demonstraţie de virtuozitate, talent şi profesionalism.

(w882) Macrea 3

„Ne dăm întâlnire, aşa cum se întâmplă de ani buni, într-un eveniment care celebrează dansul tradiţional românesc. Un eveniment pe care, iată, şi în acest an, organizatorii se străduiesc să-l ofere. Chiar dacă traversăm un timp extrem de dificil, credem că aceste întâlniri sunt dedicate sufletului nostru. E nevoie de echilibru în aceste zile şi găsim acest echilibru aducându-ne aminte de tot ceea ce avem frumos. Poate că e un demers greu în această perioadă, dar e important să ştim că mai avem pentru ce să fim împreună. Dansul tradiţional românesc are această putere”, ne invită Iuliana Tudor, gazda Festivalului „Ioan Macrea” şi la această ediţie, desfăşurată la sfârşitul lunii noiembrie 2021.

(w882) verde Iuli

Pe 16 ianuarie, iubitorii folclorului şi ai dansurilor populare urmăresc spectacolul de deschidere al Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”, susţinut de gazdele evenimentului, Ansamblul Junii Sibiului. „La crâşma din Dealu' Mare” este spectacolul în conceptul artistic al Silviei Macrea şi conţine coregrafii spectaculoase, cântece şi poezii, toate în interpretarea artiştilor profesionişti de la „Cindrelul-Junii Sibiului”, Robert Târnăveanu, Alina Bîcă și Adrian Neamțu.

Spectacolul se constituie într-o carte de vizită coregrafică a judeţului Sibiu, căci prezintă nestemate precum: „Rara de pe Valea Hârtibaciului”, „Jiana din Mărginimea Sibiului”, „Învârtita de pe Valea Târnavelor” şi „Brâul din Ţara Oltului”.

(w882) vioara

(w882) taragot

Conducerea muzicală este asigurată de Gabriel Popescu şi Mihai Tarcea, coregrafia este semnată de Theodor Vasilescu și Silvia Macrea, asistent coregraf – Alesea Sas.

În ediţia din 23 ianuarie, urmărim momente artistice susţinute de Ansamblul „Veteranii Junii Sibiului”, precum şi fragmente din programele artistice ale ansamblurilor participante la cea de-a 23 a ediție a Festivalului Național de Folclor Ioan Macrea: Ansamblul „Ciprian Porumbescu”, Ansamblul „Banatul”, Ansamblul „Dor Românesc”, Ansamblul „Baladele Deltei”, Ansamblul „Constantin Arvinte”.

Momente coregrafice și de măiestrie instrumentală, precum și recitaluri susținute de vedete ale folclorului românesc ne aşteaptă, aşadar, şi în cea de-a doua parte a programului.

Două seri de duminică pe care le putem petrece admirând câteva dintre cele mai bune ansambluri folclorice din ţară, bucurându-ne împreună de cântecul şi jocul românesc, de momente alese, puneri în scenă inedite şi surprize muzicale. Ediţia 23 a Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea” se vede la TVR 1, pe 16 şi 23 ianuarie, de la ora 21.10.

 

22:00 Dosar România

* DINCOLO DE AURUL APUSENILOR

Exploatarea aurului în Apuseni este astăzi amintire. Se spune că 1% din aurul lumii a fost scos din măruntaiele acestor munți, dar prețul plătit a fost pe măsură. Ultimii 30 de ani au fost cei mai agitați. În patrulaterul aurifer Zlatna-Brad-Abrud-Roșia Montană, mineritul aurifer de subteran a fost îngropat și apoi inundat.

Acolo au pierit mulți mineri sub tone de rocă, dar au mai murit și la suprafață, cu praf în plămâni, bolnavi de silicoză, cerând mai mult aer.

Mineritul aurifer a fost închis definitiv, la începutul anilor 2000.

Absorbiți de interminabilul scandal de la Roșia Montană, puțini români au auzit de proiectul minier de la Rovina, o localitate din județul Hunedoara, aflată la numai câțiva kilometri de municipiul Brad. Acest proiect minier seamănă izbitor cu eșuatul proiect minier de la Roșia Montană prin dimensiunile sale și potențiala durata pe 30 de ani. La fel ca la Roşia Montană, exisă susţinători dar şi opozanţi ai proiectului minier.

Realizator Gabriel Geamănu

Producător Răzvan Butaru

23:45 Punctul critic (R)

Producator Florenţa Dăscălescu

Realizator Smaranda Vornicu-Shalit

(Reluare)
 
Sezonul 14 al „Anchetelor comisarului Antonescu” continuă seria ediţiilor ce reconstituie cazuri de omor

Fără păcăleală! Colonelul în retragere Dan Antonescu revine la TVR 1 pe 1 aprilie, cu noi cazuri rezolvate de infracţiuni grave. Ediţiile noului ...

Partajul succesoral. Împărțirea bunurilor moștenite

Cine are dreptul la moştenire şi cum se împart bunurile comune? Ce este rezerva succesorală şi care sunt moştenitorii rezervatari? Care sunt ...

Demontăm şi explicăm mituri de pe la noi, în noul sezon „Exclusiv în România”

Mitul despre locul în care s-a răsturnat căruţa cu proşti, unicatele mondiale ale Sucidavei din Corabia sau o vizită în Valea Jiului, pe Planeta ...

 

#tvr1