loader
Foto

"Teleenciclopedia": Sandro Botticelli. Alegoria Primăverii | VIDEO

O nouă ediție a emisiunii "Teleenciclopedia" a fost programată sâmbătă, 13 aprilie, de la ora 19:00, la TVR 1. Reluare în 15 aprilie, TVR1 HD, ora 11:00.

 

Teleenciclopedia

SANDRO BOTTICELLI. ALEGORIA PRIMĂVERII (ep.2)

Cele nouă personaje mitologice din tabloul alegoric Primavera – pictat între 1480-1485 de Sandro Botticelli, la comanda lui Lorenzo Magnificul – au fost asociate nu numai cu marile orașe ale Peninsulei Italice (Florenţa, Milano, Mantova, Roma, Bolzano, Veneţia) – ci și cu celebrități culturale și politice ale epocii. Pe atunci, florile se regăseau pe majoritatea însemnelor heraldice. Neîndoielnic, prin splendidele motive din Primavera, Botticelli aducea un omagiu Florenței, a cărei emblemă era Iris florentina – stânjenelul alb – imprimat și pe florin, moneda oficială. Primavera era, totodată, un prinos de recunoștință al pictorului față de frații Medici: Lorenzo și Giuliano.

1917: UN AN, DOUĂ REVOLUŢII (ep. 2)

Capitala Rusiei țariste, Petrograd, era un loc al contrastelor. De o parte, splendide palate, magazine, clădiri de birouri și reședințe moderne; Sfântul Sinod, Universitatea, Academia de Științe. De cealaltă parte –  cartierele sărace, unde abia își duceau traiul familiile muncitorilor. În februarie 1917, plebea resimțea puternic lipsa mijloacelor de subzistență, implicarea Rusiei în conflictul mondial adâncind criza. Fără materii prime, numeroase fabrici au închis porțile, iar alimentele s-au raționalizat. Confruntarea dintre cele două lumi devenise inevitabilă, singurul care ar fi putut calma atmosfera fiind țarul Nicolae al II-lea. Însă acesta se afla în Moghiliov, la circa 700 de kilometri de capitală, la sediul STAVKA – conducerea supremă a forțelor militare.

INSTRUMENTE MUZICALE (ep. 6)

Printre instrumentele de suflat se numără şi serineta, un fel de orgă. O manivelă acționează concomitent un burduf și un cilindru presărat cu ace metalice. Acestea controlează clapetele, lăsând aerul să pătrundă în tuburi, care astfel „intonează” melodia prestabilită. Pe de altă parte, flașneta, ruda mai mare a serinetei, e mai ușor de folosit, datorită cartoanelor perforate din interior. Cât despre trompete, scopul lor inițial era să se facă auzite, nu să ... redea „muzică”. Deși limitate „armonic”, ele au sedus compozitori iluștri datorită timbrului pătrunzător. Cimpoiul, o altă „vedetă”, are un competitor care îi contestă, justificat, întâietatea: acordeonul. Dotat cu claviatură, acesta poate schimba tonalitatea precum un pian.

.
MAMIFERE MARINE (ep. 2)

În largul coastei africane, pe insula vulcanică El Hierro, biologul marin Natacha Aguilar studiază de peste două decenii un grup de 50 de balene ale lui Blainville, rezidente în apele puțin adânci. Cercetătoarea le-a urmărit folosind aparate speciale numite D-tag. Fixate cu ventuze, acestea le monitorizează deplasarea, comunicarea, modul în care se hrănesc şi chiar energia consumată în adâncuri. Semnalele emise sunt urmărite zi și noapte, atât de pe uscat, cât și de pe mare.

***

Producător:  OANA HAŞEGAN
Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca

21:00 Campionatul European de Natatie

* Sarituri platformă * Masculin

* Rezumate

ACEST PROGRAM ARE DREPTURI DE DIFUZARE ONAIR SI ONLINE NUMAI PE TERITORIUL ROMANIEI

Producător Valentina Stelescu

21:45 TVR 70-Teatru

* APUS DE SOARE de Barbu Stefanescu Delavrancea (1968)

Preluare de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București

Regia Sică Alexandrescu

„Apus de soare este o capodoperă a dramaturgiei poetice şi oratorice şi nu mai puţin o dramă de observaţie a tipicului, singura din literatura noastră în care toate aceste aspecte se unesc armonic." (Istoria literaturii române de la origini până în prezent, George Călinescu)

Distribuție:

ȘTEFAN GAVRILOAIA-ALT CURTEAN
IOANA BULCĂ-ANCUȚA
LIVIU CRĂCIUN-BOGDAN/HATMANUL ARBORE
GEORGE CALBOREANU JR-BOGDAN/VORNICUL JURJ
AURORA ROMAN-BĂLAȘA
ADELA MĂRCULESCU-BĂLAȘA/REVECA
ALEXANDRU DEMETRIAD-BĂTRÂNUL HRĂMAN
ION HENTER-BĂTRÂNUL ȘTEFUL
CONSTANTIN RAUȚCHI-CLUCERUL HRÂNCOVICI
NICOLAE BĂLĂNESCU-CLUCERUL MOGHILĂ
CARMEN STĂNESCU-REVECA
ELVIRA GODEANU-DOAMNA MARIA
MARIA VOLUNTARU-DOCHIA
MARCEL ENESCU-DOCTORUL IERONIMO
ALFRED DEMETRIU-DOCTORUL KLINGENSPORN
MIHAI FOTINO-DOCTORUL ȘMIL
SANDA MARIA ULMENI-DOMNICA
MITZURA ARGHEZI-FIRA
EMANOIL PETRUȚ-HATMANUL ARBORE
CATIȚA ISPAS BERCEANU-HERA
DRAGA OLTEANU MATEI-ILEANA
EUGENIA DRAGOMIRESCU-ILINCA
VIORICA PETRESCU-IRINA/JOIȚA
SIMONA BONDOC-IRINA
ȘERBAN IAMANDI-JITNICERUL STAVĂR
VALERIA NACI-LISANDRA
GHEORGHE BULIGA-LOGOFĂTUL TĂUT
VALERIA SECIU-NEAGA
ILINCA TOMOROVEANU-OANA
DIDONA POPESCU-OLEANCA
MATEI ALEXANDRU-PAHARNICUL ULEA
GHEORGHE COZORICI-PETRU RAREȘ
NICOLAE BRANCOMIR-POSTELNICUL TOADER
MARIAN HUDAC-PÂRCĂLABUL ALEXA
MIRCEA COJAN-PÂRCĂLABUL COSTEA
VICTOR MOLDOVAN-PÂRCĂLABUL DRAGOȘ
ALEXANDRU HAȘNAȘ-PÂRCĂLABUL GRUMAZĂ
MARIN NEGREA-PÂRCĂLABUL NEGRILĂ
CONSTANTIN GIURA-PÂRCĂLABUL ȘANDRU
EMIL LIPTAC-STOLNICUL DRĂGAN
ALEXANDRA POLIZU-STĂNIȘOARA
BOGDAN MUȘATESCU-UN CURTEAN
GRIGORE NAGACEVSCHI-UN PIETRAR
GHEORGHE SÂRBU-VAMEȘUL CHIRACOLA
GHEORGHE CALBOREANU-ȘTEFAN CEL MARE
RODICA POPESCU BITĂNESCU-ȚUGULEA MOGHILĂ
NICOLAE PEREANU-VORNICUL JURJ

Echipa artistică:

decor și costume Mircea Marosin,

muzica Paul Urmuzescu,

mișcare scenică Angello Pellegrini

Echipa tehnică:

asistent regie Victor Moldovan

„Dar în orice ipostază, în oricare din faţetele acestei personalităţi, Calboreanu ne comunică, limpede şi profund totodată, integritatea şi nobleţea umană a voievodului. Este una dintre cele mai importante realizări interpretative din cariera actorului (dacă nu cea mai importantă) şi măiestria mijloacelor sale sce nice a căpătat o strălucire şi o consistenţă unică. Încruntarea unei priviri se destramă în căldura şi bunătatea discuţiilor „casnice”; de la netezimea hotărîrilor dornice de dreptate, trece la izbucnirile patetice, furibunde împotriva celor ce uită de ţară.

G. Calboreanu are arta (şi ştiinţa) crescendoului, care nu devine scop în sine, nu-şi pierde nici un moment punctul de plecare, nu-şi rupe rădăcinile, şi de aceea traiectoria rolului se conturează aproape palpabil, cu o mare intensitate emoţională.” Ion Cazaban, Teatrul nr 11, 1967

(Reluare)
 
Pe 15 august, sărbătorim la TVR 1 cu „Măriile Cântecului Românesc”

De Sfânta Maria Mare, TVR 1 difuzează un concert extraordinar cu cele mai cunoscute şi iubite Mării din muzica populară a românilor. Gazda ...

David Popovici atacă o performanţă istorică la Europene. În direct şi în exclusivitate la TVR

Televiziunea Română transmite ediţia centenară a Campionatelor Europene de Nataţie. TVR Sport şi TVR 1 difuzează competiţia în perioada ...

„Frații Jderi”, superproducția inspirată din opera lui Mihail Sadoveanu, la TVR 1

Duminică, 9 august, de la ora 16.00, TVR 1 îi invită pe telespectatori la o incursiune în Moldova lui Ștefan cel Mare, prin filmul „Frații ...

 

#tvr1