loader
Foto

"Teleenciclopedia": Sandro Botticelli. Alegoria Primăverii | VIDEO

O nouă ediție a emisiunii "Teleenciclopedia" a fost programată sâmbătă, 13 aprilie, de la ora 19:00, la TVR 1. Reluare în 15 aprilie, TVR1 HD, ora 11:00.

 

Teleenciclopedia

SANDRO BOTTICELLI. ALEGORIA PRIMĂVERII (ep.2)

Cele nouă personaje mitologice din tabloul alegoric Primavera – pictat între 1480-1485 de Sandro Botticelli, la comanda lui Lorenzo Magnificul – au fost asociate nu numai cu marile orașe ale Peninsulei Italice (Florenţa, Milano, Mantova, Roma, Bolzano, Veneţia) – ci și cu celebrități culturale și politice ale epocii. Pe atunci, florile se regăseau pe majoritatea însemnelor heraldice. Neîndoielnic, prin splendidele motive din Primavera, Botticelli aducea un omagiu Florenței, a cărei emblemă era Iris florentina – stânjenelul alb – imprimat și pe florin, moneda oficială. Primavera era, totodată, un prinos de recunoștință al pictorului față de frații Medici: Lorenzo și Giuliano.

1917: UN AN, DOUĂ REVOLUŢII (ep. 2)

Capitala Rusiei țariste, Petrograd, era un loc al contrastelor. De o parte, splendide palate, magazine, clădiri de birouri și reședințe moderne; Sfântul Sinod, Universitatea, Academia de Științe. De cealaltă parte –  cartierele sărace, unde abia își duceau traiul familiile muncitorilor. În februarie 1917, plebea resimțea puternic lipsa mijloacelor de subzistență, implicarea Rusiei în conflictul mondial adâncind criza. Fără materii prime, numeroase fabrici au închis porțile, iar alimentele s-au raționalizat. Confruntarea dintre cele două lumi devenise inevitabilă, singurul care ar fi putut calma atmosfera fiind țarul Nicolae al II-lea. Însă acesta se afla în Moghiliov, la circa 700 de kilometri de capitală, la sediul STAVKA – conducerea supremă a forțelor militare.

INSTRUMENTE MUZICALE (ep. 6)

Printre instrumentele de suflat se numără şi serineta, un fel de orgă. O manivelă acționează concomitent un burduf și un cilindru presărat cu ace metalice. Acestea controlează clapetele, lăsând aerul să pătrundă în tuburi, care astfel „intonează” melodia prestabilită. Pe de altă parte, flașneta, ruda mai mare a serinetei, e mai ușor de folosit, datorită cartoanelor perforate din interior. Cât despre trompete, scopul lor inițial era să se facă auzite, nu să ... redea „muzică”. Deși limitate „armonic”, ele au sedus compozitori iluștri datorită timbrului pătrunzător. Cimpoiul, o altă „vedetă”, are un competitor care îi contestă, justificat, întâietatea: acordeonul. Dotat cu claviatură, acesta poate schimba tonalitatea precum un pian.

.
MAMIFERE MARINE (ep. 2)

În largul coastei africane, pe insula vulcanică El Hierro, biologul marin Natacha Aguilar studiază de peste două decenii un grup de 50 de balene ale lui Blainville, rezidente în apele puțin adânci. Cercetătoarea le-a urmărit folosind aparate speciale numite D-tag. Fixate cu ventuze, acestea le monitorizează deplasarea, comunicarea, modul în care se hrănesc şi chiar energia consumată în adâncuri. Semnalele emise sunt urmărite zi și noapte, atât de pe uscat, cât și de pe mare.

***

Producător:  OANA HAŞEGAN
Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca

12:15 CONCERTUL DE ANUL NOU AL FILARMONICII DIN VIENA 2026

(I) DirijorYannick Nézet-Séguin În prima zi a anului, Viena are un dar pentru noi toți. Cel mai mediatizat concert al tuturor timpurilor este și anul acesta la Televiziunea Română. În prima zi a lui 2026 ne bucurăm din nou de un adevărat ritual muzical, Concertul de Anul Nou de la Viena. Un program special,de peste două ore, cu eleganța și rafinamentul muzicii dinastiei Strauss dar și câteva premiere absolute, în transmisiune directă din impunătoarea Sală de Aur Musikverein Viena. Și în 2026 Concertul de Anul Nou transformă Orchestra Filarmonicii din Viena în cel mai important ambasador muzical al Europei, cu tot ce are mai reprezentativ bătrînul continent în materie de grație și armonie. Mesajul către lume al concertului din capitala europeană a muzicii este, mai mult ca niciodată unul de speranță și pace. 1 ianuarie 2026 este ziua care marchează aniversarea a 68 de ani de când acest „concert al concertelor” este transmis, prin intermediul camerelor de televiziune, în întreaga lume. Anul acesta, Concertul de Anul Nou este televizat în peste 150 de țări de pe mapamond și va fi urmărit de mai mult de 50 de milioane de telespectatori. Dirijorul canadian Yannick Nézet-Séguin va urca pentru prima dată pe podiumul Concertului de Anul Nou al Filarmonicii din Viena. Dirijorul de renume internațional este director muzical al Operei Metropolitane din New York din 2018, director muzical al Orchestrei din Philadelphia din 2012 și conduce Orchestra Metropolitană din Montreal de 25 de ani. De asemenea, este dirijor onorific al Orchestrei Filarmonice din Rotterdam, unde a fost dirijor principal între 2008 și 2018. Nézet-Séguin are o relație strânsă de mai bine de cincisprezece ani cu Filarmonica din Viena, pe care a dirijat-o în premieră în 2010. Pe lângă capodoperele dinastiei Strauss, Yannick Nézet-Séguin a introdus în programul orchestrei vieneze pe 1 ianuarie cinci lucrări ce vor fi interpretate pentru prima dată la un concert de Anul Nou. Între ele, două partituri scrise de compozitoarele Josephine Weinlich și Florence Price: polka mazur Sirenen Lieder, scrisă în vara anului 1868 pentru debutul propriei orchestre feminine pe care compozitoarea austriacă a fondat-o la vârsta de 20 de ani și pe care a dirijat-o de la pupitrul primei viori, la fel ca Johann Strauss. În schimb, The Rainbow Waltz de Florence Price a fost compusă inițial pentru pian și redescoperită abia în 2009, împreună cu numeroase alte manuscrise ale acestei compozitoare de culoare, care în ciuda segregării și rasismului a reușit să se impună la începutul secolului al XX-lea ca prima compozitoare afro-americană recunoscută. Programul energic și multifațetat al Concertului de Anul Nou 2026 include în principal lucrări ale membrilor dinastiei Strauss, dar și compoziții de Carl Michael Ziehrer, Joseph Lanner, Franz von Suppè și Hans-Christian Lumbye. Coregrafia pentru cele două interludii ale Baletului de Stat din Viena a fost creată de John Neumeier, care preia acest rol pentru a treia oară, după edițiile 1999 și 2006. Neumeier a condus Baletul din Hamburg timp de peste cincizeci de ani și este unul dintre cei mai importanți coregrafi ai timpului nostru. Costumele de balet au fost create de designerul elvețian Albert Kriemler, directorul creativ al unei celebre case de modă europene. Colaborarea dintre John Neumeier și Albert Kriemler a început exact acum douăzeci de ani, cu baletele pentru Concertul de Anul Nou din 2006 și de atunci s-a transformat în numeroase proiecte comune și producții scenice. Anul acesta, cooperarea lor va putea fi văzută în Rosen aus dem Süden, un vals al celui mai iubit compozitor din dinastia Strauss, un omagiu plin de emoție adus „Trandafirului vienez”, dansat în sălile MAK, Muzeul de Arte Aplicate din Viena. Diplomatenpolka, compusă tot de Johann Strauss fiul II este pusă în scenă la Palatul Hofburg, într-o coregrafie care oferă o viziune umoristică asupra diplomației, funcției publice și birocrației vieneze. Și florile vor fi, ca de fiecare dată, tot vieneze la Musikverein, odată cu întreruperea tradiției din 1980 care consfințea ca orașul italian Sanremo să le livreze în fiecare an. Marea de flori din sală este îngrijită acum de grădinarii și designerii floriști de la Viena City Garden, cei care încep să decoreze Sala de Aur încă din 27 decembrie, în paralel cu repetițiile orchestrei. Comentariul în direct va fi asigurat de Cătălin Sava, muzicolog și jurnalist TVR. Transmisiune directă de la Viena Posibil prelungire

13:00 Telejurnal

* Prezintă Andra Soceanu/ Loredana Iordache

Producători: Anamaria Panait, Diana Anghel, Dorin Muntean

Transmisiune directă

ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ

 
O sărbătoare muzicală, pe care nu o veți uita niciodată! Documentarul „Louis Armstrong: Good Evening Ev’rybody!”, în premieră la TVR 1

În 1970, la Festivalul de Jazz de la Newport, multe nume uriaşe din jazz l-au sărbătorit pe Louis Armstrong la împlinirea vârstei de 70 de ani. ...

Cele mai frumoase poveşti încheie sezonul „Exclusiv în România” la TVR 1

Ultima ediţie a sezonului ne poartă prin zone pline de farmec din ţară, de la munte până în Deltă. Valorile autentice ale României sunt puse din ...

 „De dragoste, pe românește”. Concertul „O seară cu Andrei Tudor” se vede la TVR

Mari vedete ale scenei autohtone se alătură muzicianului şi Orchestrei Simfonice București, într-un eveniment ce omagiază muzica românească. ...

 

#tvr1