Sâmbătă, 13 iulie, de la ora 19:00, am urmărit noi subiecte interesante la "Teleenciclopedia", la TVR 1. Ediția este în reluare luni, 15 iulie, pe TVR 1, de la ora 11:00.
JOHANNES VERMEER – ASTRONOMUL (ep.1)
În Astronomul, pânză de mici dimensiuni – 51 pe 45 de centimetri – Johannes Vermeer surprinde, cu lux de amănunte, un episod din viaţa unui cercetător al aștrilor. Recunoaştem un glob cu imaginile constelațiilor (Ursa Mare, Hercule, Dragonul, Lira), compasul, astrolabul și o carte aparţinând lui Adriaen Metius, astronom flamand din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Tânărul erudit, ce domină tabloul, poartă o haină simplă şi monocromă, în contrast cu bogat ornamentata cuvertură de pe masă. Pe dulapul din fundal observăm câteva cărți, iar mai jos, sub o planisferă celestă – semnătura pictorului. La dreapta, atrage atenţia un tablou cu tematică religioasă: salvarea pruncului Moise din apele Nilului. Se presupune că în Astronomul, Vermeer l-a înfăţişat pe faimosul naturalist Antoni van Leeuwenhoek, contemporan cu el. Pânza reflectă interesul deosebit pentru știință într-o epocă cu importante prefaceri social-politice și culturale.
.
.
AMERICA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (ep. 4)
Pentru cucerirea „pungii” de la Saint-Mihiel, „enclavă” controlată de germani într-un sector aliat, Generalul John Pershing a mobilizat circa 400 de tancuri, 3.000 de piese de artilerie și 1.500 de avioane, manevrate de 216.000 de sammies. Li s-au alăturat aproape 500.000 de infanteriști americani și francezi. Pe 12 septembrie, Antanta a câștigat cu un sacrificiu de 7.000 de victime, printre care 4.500 de morți. Germanii au numărat peste 7.000 de morți și răniți, iar 15.000 de soldaţi au fost luaţi prizonieri. Nici o lună mai târziu, pe 8 octombrie 1918, 1.200.000 de sammies, căliți în lupte și înarmați până în dinți, pregăteau împreună cu aliații francezi și englezi asaltul decisiv în soarta războiului…
ATENA (ep.3)
În secolul al V-lea î.C., Imperiul Persan își extinsese influența până la bazinul mediteraneean. Atena, aliată cu alte orașe-state grecești, l-a învins în bătălia de la Maraton, în 490 î.C. Ales în fruntea statului, generalul Temistocles (deopotrivă politician, strateg militar și vizionar) bănuia că victoria nu va descuraja ambițiile expansioniste ale perșilor, hotărând astfel să unească orașul cu marea și să creeze forța navală a Atenei. Peste numai un deceniu, Portul Pireu din Golful Saronic al Mării Egee avea să adăpostească peste 300 de trireme, ai căror pinteni de metal s-au dovedit decisivi în abordarea vaselor inamice.
CLANUL MICULUI BABUIN (ep.3)
Zilnic, babuinii alternează mai multe reprize de marș cu popasuri propice siestei şi socializării. Deși sunt adaptați traiului pe sol, aceste mamifere preferă să se odihnească la înălțime, unde sunt în siguranță. Îşi aleg copacii în funcție de traseu sau, pur și simplu, după toane. Dimineața, „neamurile” micului babuin „descind” cu greu dintr-un enorm marula – arborele elefanților – şi, odată dezmorţite, pornesc să-şi caute „de-ale gurii”.
***
Producător: OANA HAŞEGAN
Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca
