loader

Universul credinţei: Despre moaştele Sf. Visarion şi brâul Maicii Domnului

Luna mai este încărcată de evenimente religioase.Duminică, 22 mai, de la ora 8.10, am venit cu informaţii despre vizita moaştelor Sf. Visarion la Mănăstirea Pantocrator, dar şi despre brâul Maicii Domului care s-a aflat în România, în perioada 13-15 mai.

 

Universul credinţei

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Reportajul ediţiei din această săptămână vine cu o veste bună despre moaştele Sfântului Ierarh Visarion. Acestea au fost aduse din Grecia, în data de 13 mai, la Mănăstirea Pantocrator din Episcopia Alexandriei și Teleormanului. Evenimentul a fost organizat cu ocazia hramului paraclisului Mănăstirii, sărbătorit în Duminica Mironosiţelor.

(w882) Moaste Sf.

Moaştele au mai fost aduse în România în urmă cu 220 de ani, când Bucureştiul şi zonele apropiate erau măcinate de molimă şi ciumă. Sfântul Visarion este cunoscut ca vindecător de ciumă şi alungător al invaziilor de lăcuste şi insecte.

*

La rubrica Eveniment, Lucia Toader vine cu informaţii despre Brâul Maicii Domnului, care a poposit anul acesta, în perioada 13-15 mai, la noi în ţară. El a fost adus în orașul Voluntari de către maicile de la Mănăstirea Kato Xeniam, situată în oraşul grecesc Volos.

(w882) Braul Maic

Brâul a fost ţesut de Maica Domnului din păr de cămilă. Alături de Cinstitul ei Acoperământ, brâul constituie singura amintire preţioasă ce se păstrează din viaţa Maicii.

*

La rubrica Actualitate, ajungem la Mănăstirea Putna unde este comemorat  prof. univ. Zoe Dumitrescu Buşulenga.

Alături de noi, la Dialogurile dimineţii este preotul Dumitru Ştefănescu, consilier la Arhiepiscopia Bucureştilor, cu care vorbim despre Brâul Maicii Domnului şi despre importanţa Sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Pe aceastsubiect, prin telefon, ni se alătură şi preotul Pompiliu Dinu.

Tot prin legătură telefonică, IPS Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale, ne dă informaţii despre ce s-a discutat la Congresul Mitropolitan de la Roma.

Prezentator: Rafael Udrişte

Jurnalisti: Paula Tăbîrcă, Lucia Toader, Corneliu Matache, Victor Dochia, Ciprian Dumea, Rafael Udrişte, Radu Găină

***

Emisiunea poate fi urmărită și pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!


15:00 Concert aniversar Alexandra Chira

(II)

Prezentator si producător Iuliana Tudor

Jurnalist Anamaria Voicu

(Reluare)

16:30 TVR 70

Adevăruri despre trecut

*Atenție, se închid ușile!

Printre ideile de dezvoltare a capitalei lansate in perioada interbelica s-a numarat si cea a construirii unei linii de metrou. In Londra se circula prin subteran din 1863; in Budapesta din 1896, ba chiar si la Moscova exista metrou din 1935. Situatia era, insa, potrivnica infaptuirii unei linii de transport subteran in Romania anilor ’30-‘40. A venit si Cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar peste aceste proiecte s-a asezat praful.

Bucurestiul nici nu indeplinea in acele vremuri un criteriu de baza pentru pentru construirea unei linii de metrou: dupa primul Razboi Mondial, capitala avea mai putin de 400.000 de locuitori; inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial se apropia de un milion si de-abia in anii 70, depaseste 2 milioane de locuitori. Abia in acest moment situatia devine critica: „oamenii muncii”-cum erau denumiti cetatenii-nu mai puteau ajunge la timp la serviciu. Se impunea, asadar, dezvoltarea circulatiei subterane.

Ramanea, insa, o alta problema: terenul pe care este amplasat Bucurestiul este destul de nisipos, din cauza apelor care il strabat. Vointa politica a fost, insa, mai puternica si, in 1972 s-a luat decizia ca pe sub cartierele din Bucuresti sa circule metroul.

Nicolae Ceausescu dorea ca metroul sa fie o realizare exclusiv romaneasca; asa ca nu a apelat la cei care realizasera astfel de sisteme de transport in strainatate. Nu a consultat pe nimeni nici la capitolul know-how, si nici pentru a aduce unelte de forat care sa le usureze munca oamenilor.

Primul tronson urma sa lege fabrica de mașini agricole Semanatoarea de platforma industriala Timpuri Noi. Lucrul a inceput in septembrie 1975, iar 4 ani mai tarziu, in noiembrie 1979, bucurestenii puteau urca in vagoane. Desigur, vagoane facute in Romania, la Intreprinderea de Vagoane Arad.

Reteaua de transport subteran a Bucurestiului se dezvolta, la inceput, cu o viteza de aproape 2 kilometri pe an. Pare putin, dar, sa nu uitam, era o premiera in Romania! Muncitorii au capatat experienta si au ajuns repede la un ritm de 4 kilometri pe an. Era incredibil; doar metroul din Ciudad de Mexico inainta mai repede!

In 1989, Bucurestiul avea aproape 60 de kilometri de metrou. Calatoria cu acest mijloc de transport in comun a devenit o obisnuinta, atat pentru bucuresteni, cat si pentru cei care veneau in capitala cu treburi.

Producator Raluca Rogojina

 
„Tezaur folcloric” deschide un nou sezon la TVR 1: o călătorie în inima tradițiilor și a poveștilor din vatra satului românesc

Duminică, 6 septembrie, de la ora 13.00, prima ediție aduce în fața telespectatorilor TVR 1 un moment special prezentat de Ansamblul Folcloric ...

Ediție specială „Universul credinței”, la TVR 1: Sfânta Liturghie ce încheie ITO 2026, în direct de la Catedrala Națională

Joi, 3 septembrie, de la ora 10.00, TVR 1 transmite în direct, în cadrul unei ediții speciale „Universul credinței”, slujba Sfintei Liturghii ce ...

Documentarul „Duminica Limbii Române”, astăzi, la TVR

De Ziua Limbii Române, urmărim un documentar ce prezintă istoria și zbuciumul limbii române în Basarabia, semnat de jurnalistul TVR Moldova ...

 

#tvr1