loader

Universul credinţei: Despre moaştele Sf. Visarion şi brâul Maicii Domnului

Luna mai este încărcată de evenimente religioase.Duminică, 22 mai, de la ora 8.10, am venit cu informaţii despre vizita moaştelor Sf. Visarion la Mănăstirea Pantocrator, dar şi despre brâul Maicii Domului care s-a aflat în România, în perioada 13-15 mai.

 

Universul credinţei

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Reportajul ediţiei din această săptămână vine cu o veste bună despre moaştele Sfântului Ierarh Visarion. Acestea au fost aduse din Grecia, în data de 13 mai, la Mănăstirea Pantocrator din Episcopia Alexandriei și Teleormanului. Evenimentul a fost organizat cu ocazia hramului paraclisului Mănăstirii, sărbătorit în Duminica Mironosiţelor.

(w882) Moaste Sf.

Moaştele au mai fost aduse în România în urmă cu 220 de ani, când Bucureştiul şi zonele apropiate erau măcinate de molimă şi ciumă. Sfântul Visarion este cunoscut ca vindecător de ciumă şi alungător al invaziilor de lăcuste şi insecte.

*

La rubrica Eveniment, Lucia Toader vine cu informaţii despre Brâul Maicii Domnului, care a poposit anul acesta, în perioada 13-15 mai, la noi în ţară. El a fost adus în orașul Voluntari de către maicile de la Mănăstirea Kato Xeniam, situată în oraşul grecesc Volos.

(w882) Braul Maic

Brâul a fost ţesut de Maica Domnului din păr de cămilă. Alături de Cinstitul ei Acoperământ, brâul constituie singura amintire preţioasă ce se păstrează din viaţa Maicii.

*

La rubrica Actualitate, ajungem la Mănăstirea Putna unde este comemorat  prof. univ. Zoe Dumitrescu Buşulenga.

Alături de noi, la Dialogurile dimineţii este preotul Dumitru Ştefănescu, consilier la Arhiepiscopia Bucureştilor, cu care vorbim despre Brâul Maicii Domnului şi despre importanţa Sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Pe aceastsubiect, prin telefon, ni se alătură şi preotul Pompiliu Dinu.

Tot prin legătură telefonică, IPS Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale, ne dă informaţii despre ce s-a discutat la Congresul Mitropolitan de la Roma.

Prezentator: Rafael Udrişte

Jurnalisti: Paula Tăbîrcă, Lucia Toader, Corneliu Matache, Victor Dochia, Ciprian Dumea, Rafael Udrişte, Radu Găină

***

Emisiunea poate fi urmărită și pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!


18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

19:45 Sport

Transmisiune directă

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1