loader
Foto

Eugen Cristescu, Dumnezeu într-un univers schizofrenic | VIDEO

Primul director al Serviciului Special de Informaţii face subiectul ediţiei de duminică, 19 decembrie, de la ora 19:00, a emisiunii „Omul şi timpul” de la TVR 1.

 

Rafael Udriște
Omul şi timpul

România se afla, la începutul anilor ’40, într-o situaţie politică şi militară incertă şi foarte periculoasă. Tocmai de aceea era nevoie de un serviciu de informaţii eficient şi loial, capabil să oprească dezmembrarea teritorială a ţării.

Serviciul Special de Informaţii, cum se numea în acea vreme, era condus de Eugen Cristescu, el însuşi un personaj controversat şi învăluit în mister. Dar, pentru ca mecanismul creat de Eugen Cristescu să fie eficient, era nevoie de un anume tip de ofiţer de informaţii, omniprezent şi invizibil în acelaşi timp. Lui Eugen Cristescu îi dedică realizatorii Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte ultimul episod al acestui sezon „Omul şi timpul”.

(w882) larg

„Trebuie spus că ofiţerul de informaţii din acea vreme nu avea o viaţă prea comodă, chiar dacă financiar nu o ducea rău. El trebuia să fie foarte discret şi precaut. Tocmai de aceea, atunci când era recrutat, el nu primea o legitimaţie care să îi ateste calitatea de angajat al serviciului. Încă de la început era sub acoperire, primind un nume conspirativ. Nimeni, în afară de el şi şeful lui direct, nu îi cunoştea numele real”, dezvăluie Rafael Udrişte.

Ofiţerul de informaţii interbelic nu avea voie să spună cuiva, nici măcar celor apropiaţi, unde lucrează. Chiar şi sediul în care îşi desfăşura activitatea funcţiona ca o casă conspirativă. Rapoartele sale erau, la rândul lor, ultrasecrete, iar cei care dactilografiau aceste rapoarte erau recrutaţi dintre copiii de trupă, instruiţi să păstreze confidenţialitatea cu străşnicie.

„Puteţi spune că ne aflam într-un univers schizofrenic, în care secretomania era principala preocupare. Ei bine, da. Chiar aşa se întâmpla. Întrebarea pe care mi-o pun este dacă această tactică era şi eficientă sau era doar o formă exagerată de a hrăni orgoliul lui Cristescu? Nume conspirative, mister dus la extrem, o instituţie formată din mii de compartimente care nu ştiau unele de altele. Un singur om ştia cum funcţionează această construcţie întortocheată, iar acel om era Eugen Cristescu”, mai relatează realizatorul TVR.

(w882) Rafael Udr

Un ofiţer de informaţii nu îşi cunoştea colegii, nu avea voie să îşi petreacă timpul liber împreună cu ei şi nu avea voie să se intereseze sub nicio formă de viaţa lor privată. El nu avea acces la arhiva centrală a Serviciului, iar toate cercetările şi investigaţiile ce implicau arhivele erau realizate de ofiţeri speciali, anonimi şi ei, la rândul lor. Şi toate acestea, pentru ca informaţiile să fie controlate, verificate şi bine păstrate.

Dar cine a fost omul, un veritabil păpuşar, care a creat acest sistem cu atâta măestrie şi cât de eficient a fost el pentru România în acele vremuri tulburi? Pentru a afla răspunsul la aceste întrebări, Rafael Udrişte îi provoacă la dialog pe istoricii Florian Banu şi Cristian Troncotă. Ultimul episod al seriei „Omul şi timpul” se vede duminică, de la ora 19.00, la TVR 1.

(w882) banu

***

Situaţii excepţionale, mai puţin cunoscute, din istoria recentă a ţării noastre, sunt cercetate şi dezvăluite în emisiunea-document a Televiziunii Române „Omul şi timpul”, ce poartă semnătura realizatorilor Ruxandra Ţuchel şi Rafael Udrişte. Producţia ne introduce în intrigile demne de filme hollywoodiene ale politicii româneşti, interne şi internaţionale, din perioada interbelică şi anii comunismului, dar şi imediat după încheierea acestei perioade.

(w882)

18:55 Teleenciclopedia

* HENRI ROUSSEAU (ep.5)

Compozițiile lui Henri Rousseau au spart codurile realităţii, influenţând pictori precum Vasily Kandinsky. Fascinat de culorile și lumea abstractă ale originalului Le Douanier, în 1912, Kandinsky declara în Almanahul Călărețului Albastru: „Henri Rousseau ne-a dezvăluit noi posibilități de exploatare a simplității. Pentru noi, acest aspect al complexului său talent este, în prezent, cel mai important.” În dorința sa înverșunată de a picta o lume care nu există, Rousseau pare să ne spună că „doar arta în forma ei cea mai adevărată ne permite să supraviețuim propriei dispariții și poate lega, peste timp, sufletele celor pierduți. Amintirea uimirii noastre de copii-și numai ea-ne face accesibilă această lume invizibilă.” Henri Rousseau, Le Douanier, a murit în 2 septembrie 1910, la 66 de ani, în spitalul parizian Necker.

LORENZO MAGNIFICUL (ep. 4)

În 1540, Cosimo I mută guvernul republicii din reședința familiei, în Palazzo della Signoria, pe care îl redenumește Palazzo Vecchio. Într-o sală specială, deliberează priorii. Pentru a împiedica o preluare exclusivă a puterii, ei sunt aleși prin tragere la sorți, pentru aproximativ două luni. Însă potentații de’ Medici „mimează” democrația influențându-i „subtil” cu ajutorul reprezentanților ghildelor. Deși controlează total cetatea, Lorenzo reușește să dea supușilor sentimentul că aparțin unei republici. Constrângerile etice și morale îl „încurcă” tot mai puțin și înființează chiar un fel de„poliție” responsabilă cu supravegherea inamicilor. Cei care îl contestă sunt catalogați „trădători”, fiind exilați, spânzuraţi sau decapitaţi.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. APA (ep 1)

Ingredient vital ce modelează lumea, apa reprezintă două treimi din corpul uman și acoperă peste 70 la sută din Terra. Calmă sau dezlănțuită, apa este singura substanță existentă în mod natural în cele trei stări de agregare fundamentale și, pretutindeni unde se află, dă naștere vieții. Acum mai bine de patru milenii, la granița dintre Pacificul de Vest și Marea Filipinelor, un popor de navigatori a descoperit Palau. Pierdute în imensitatea oceanului, cele aproximativ 340 sute de insule (inclusiv atoli) s-au dovedit un cămin foarte primitor. În acest habitat ideal, colonizatorii, trăind aproape complet izolaţi, au dezvoltat o limbă și o cultură unice în lume. Legende transmise pe cale orală explică existența lumii, ilustrează cosmologia și rolurile societale-panteonul zeităților și spiritelor asigurând echilibrul și influențând viața cotidiană.

ODISEEA UNEI SEPII (ep.5) Revenită în apropierea Coastei Legendelor, din Bretania, după iarna petrecută în ape adânci, sepia, acum în vârstă de un an, trebuie să străbată o câmpie subacvatică, arată de câteva ori pe zi cu năvoade uriașe. Folosite intensiv de navele pescărești, acestea distrug fundul mării, dar sepia are noroc şi scapă neprinsă. Deasupra apei, îşi face apariţia o „vedetă” locală. Arhipelagul francez Șapte Insule găzduiește singura colonie de corbi de mare, protejată de peste jumătate de secol. După ce au zburat peste ocean în sezonul rece, Morus bassanus se întorc în apropierea coastelor bretone pentru a se reproduce. În fiecare primăvară, 20.000 de cupluri înaripate cresc o nouă generație.

Producator Oana Hasegan

19:45 Sport

Transmisiune directă

 
Andrea Bocelli, invitatul special al finalei Festivalului Sanremo 2026

În direct la TVR 1, de la ora 21:00. Finala spectacolului desfășurat pe scena Teatrului Ariston, epicentrul muzicii italiene, promite momente ...

Majestatea Sa a Ecranului și a Scenei: „Helen Mirren, o actriţă regală”, la TVR 1

Nu doar o actriţă legendară de teatru, ci şi o vedetă a televiziunii şi cinematografiei, Helen Mirren este de neegalat, cu talente multiple, ...

Povestea nerostită a lui Marilyn la TVR Cultural şi TVR 1

O ştim ca pe un mit, un simbol, o imagine eternă a feminităţii hollywoodiene. Dar cine a fost, dincolo de proiecţii şi legende, femeia care şi-a ...

 

#tvr1