loader

„Ora Regelui”, cu noutăţi la TVR 1

Emisiunea pe teme istorice despre monarhie şi regii României ne prezintă noi subiecte sâmbătă, 2 martie, începând cu ora 15.00. Ediţia se vede la TVR 1, TVR HD, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA.

 

Ora Regelui

Carol al II-lea își va găsi odihna într-o biserică. Va fi înmormîntat lîngă fiul său, Regele Mihai. Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, pe 4 aprilie 1953 și este singurul rege al României care a fost înhumat în afara unei biserici. A avut parte de funeralii regale pentru că se înrudea cu regii Portugaliei. Adus de la Lisabona în 2003, sicriul cu rămășițele pămîntești ale regelui Carol al II-lea se găsește într-o criptă special amenajată în curtea Mănăstirii Curtea de Argeș. Va fi mutat în Noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș. Se întâmplă la 66 de ani de la moartea sa, o reparație istorică pentru un rege controversat, dar pe vremea căruia cultura României a cunoscut cea mai mare dezvoltare. 
Ceremonia religioasă va avea loc pe 9 martie și va putea fi urmarită, în direct, la Televiziunea Română. Până atunci, Camelia Csiki ne spune povestea lui Carol al II-lea, la Ora Regelui, de la TVR 1.

(w882)

Conform ultimelor cercetări, 40% dintre copiii României trăiesc în sărăcie sau sunt privați de educație. Încă din anii '90, Majestatea Sa Margareta s-a implicat să-i ajute, iar în prezent, în cadrul fundației, sunt mii de copii a căror viață a fost schimbată. Tot spre binele copiilor, Majestatea Sa întinde acum o mînă UNICEF, care s-a arătat interesat să dezvolte proiectul pe care Fundația Principesa Margareta l-a aplicat în România, cel în care experiența voluntarilor vârstnici s-a dovedit de folos pentru copii.

(w882)

La sediul central al Arhivelor Naționale ale României se păstrează cele mai multe documente, mărturii, fotografii ale monarhiei. Majestatea Sa Margareta și Alteța Sa Regală Principele Radu au vizitat Arhivele și se gândesc ca arhiva Regelui Mihai, din exil pînă în 2017, să se păstreze pe viitor, aici.

(w882)

În urmă cu 100 de ani, la Paris, se decidea soarta României Mari. Din delegația de politicieni români care l-a însoțit pe prim ministrul țării la Conferința de Pace făcea parte și Gheorghe Crișan, un politician din Ardeal. În 1918, era membru al Marelui Sfat Național și a militat pentru unirea Transilvaniei cu Regatul României. La acea vreme, cei mai mulți politicieni români vorbeau franceza, iar Gheorghe Crișan a fost printre puținii cunoscători de limbă engleză și a participat ca traducător la Conferința de Pace de la Paris. A avut neșansa să moară prea devreme și România l-a uitat. Nepoata sa are 80 de ani și, deși îl cunoaște doar din poveștile de familie, îi păstrează amintirea vie. În Ora Regelui, ne dezvăluie comoara transmisă din generație în generație, fotografii și documente ale unei familii care și-a iubit țara și a luptat pentru binele ei.

Şi tot sâmbătă, la Ora Regelui, urmărim un reportaj despre vizita Familiei Regale la Aeroportul Henri Coandă de la Otopeni, unde vom vedea spațiile pregătite pentru delegațiile europene, dar și cele destinate publicului călător, turnul de control și simulatorul pe care se pregătesc controlorii de trafic.

(w882)

credit foto: romaniaregala.ro

Producător: Lidia Voicu

Realizator: Camelia Csiki

***

Despre Ora Regelui:

O emisiune pe teme istorice despre monarhie şi regii României, Ora Regelui oferă publicului informaţii despre ce a însemnat Monarhia pentru români, cum au influenţat regii istoria, cultura şi viaţa politică, economică şi socială a românilor. Timp de aproape o oră, rulează secvenţe inedite din arhivele cinematografice, dar şi imagini de astăzi. Emisiunea vorbeşte despre diferenţele dintre ce a fost şi ce este România, cât de bine au fost transmise şi învăţate lecţiile istoriei şi cât din ceea ce am învăţat - mai ales în perioada celor 45 de ani de comunism - despre Monarhie şi Regele Mihai, este mit sau adevăr.

Emisiunea conţine reportaje pe subiecte istorice, despre Casa Regală a României din vremea lui Carol I până astăzi, imagini mărturii de arhivă, vox-uri de la oameni simpli (despre rolul pe care l-a avut şi îl mai are Regele Mihai, Casa Regală sau despre momente ale istoriei care au fost reinterpretate în ultimii 60 de ani), dar şi interviuri cu diverse personalităţi şi o agendă actualizată a Casei Regale (vizite la alte case regale, acţiuni pe care le întreprinde Casa Regală pentru a reprezenta imaginea României în afara ţării, acţiuni economice, caritabile, importanţa pe care a avut-o Casa Regală în procesul de integrare în UE şi NATO etc.).

16:00 Telefonul

Film* Telefonul (România, 1991)

Regia Elisabeta Bostan

Cu: Mircea Diaconu, Carmen Galin, Rodica Mandache

* Comedie. Radu, un tânăr inginer celibatar, îşi împarte timpul între serviciu şi programul lipsit de evenimente importante de acasă, în care televizorul se află pe primul plan. Într-o seară ploioasă este deranjat de apelul telefonic al unei femei şi se trezeşte antrenat într-o aventură plină de neprevăzut.

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Lipova, între ieri și azi

Cristi Tabără și Cristina Șoloc își iau revanșa față de vestul tării și continuă călătoria lor prin județul Arad. De această dată, echipa Exclusiv în România ajunge în orașul Lipova, o localitate care a cunoscut cândva o maximă înflorire. Acum este un loc care merită vizitat pentru că are povești sale interesante și locuri cu potențial turistic.

Unul dintre atuurile Lipovei, care păstrează potențialul turistic, este Cetatea Șoimoș-una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase fortificații medievale din județul Arad. O cetate care a văzut războaie, trădări, iubiri și imperii căzând, a fost stăpânită alternativ de nobili maghiari, de nobili români, de căpitani de origine sârbă sau de turci. Cine controla Șoimoș-ul, controla intrarea spre Transilvania, culoarul Mureșului, de aceea și turcii sau austriecii s-au bătut să stăpânească această cetate. Are o istorie fascinantă și este o bijuterie arhitectonică-un monument istoric important, nu numai pentru orașul Lipova, numai pentru județul Arad, ci pentru România și patrimoniu universal, patrimoniul cultural european.

Deși veghează pe malul Mureșului de aproape 8 secole, Cetatea Șoimoș a rezistat foarte bine până în zilele noastre, așa că în această ediție, Cristina Șoloc, împreună cu echipa, o vizitează, admiră panorama spectaculoasă asupra împrejurimilor și află ce povești s-au scris între zidurile ei, de la Sorin Bulboacă, directorul complexului muzeal Arad.

Lipova azi am putea spune că nu e neapărat în cea mai bună perioadă a ei. De fapt, paradoxal, cea mai bună perioadă a Lipovei a fost una medievală, din perioada Pașalâcului Otoman de Timișoara, când Lipovei i s-a dat mare importanță, când aici a existat un înfloritor centru comercial, din care s-a păstrat un ultim vestigiu, o clădire construită în 1638, cunoscută și astăzi cu denumirea de „bazarul turcesc”. Din nefericire, clădirea în sine nu se află în cea mai bună stare, deși este un vestigiu extrem de interesant și de important. Și dincolo de prejudecățile noastre legate de felul în care turcii și românii s-ar fi războit tot timpul, iată că de fapt, pentru Lipova, perioada otomană a fost aceea de maximă înflorire. Când Lipova conta, Aradul aproape că nu exista sau cel puțin nu conta în vreun fel.

De ce atunci a fost cum a fost? De ce acum este altfel? Ce s-a întâmplat între timp? Cristi Tabără încearcă să lămurească situația, împreună cu directorul complexului Muzeal Arad, domnul Sorin Bulboacă-istoric medievalist, așa că este chiar interesant să vedem cum anume istoria reușește să inversez rolurile.

Apoi, Cristina Șoloc trece pragul Conacul Sever Bocu-un exemplu superb de arhitectură și eleganță din secolul al XIX-lea. În trecut a fost reședința unuia dintre cei mai importanți oameni ai Banatului-Ministrul Banatului, ziaristul și politicianul Sever Bocu-o personalitate cu o poveste impresionantă, care a modernizat Lipova și a luptat pentru unirea Banatului cu România. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat de comuniști, închis în închisoarea de la Sighetu Marmației, unde a și murit câțiva ani mai târziu, bunurile lui au fost distruse, iar conacul a fost confiscat și transformat în scoală pentru copiii ofițerilor ruși din garnizoana Lipova. În prezent, conacul găzduiește Muzeul Orașului Lipova, care expune artă plastică și decorativă din țară și din străinătate. Este un loc absolut impresionant, pe care merită să îl vizitați dacă ajungeți în Vestul țării, iar până atunci vă invităm să-l descoperiți alături de noi. Muzeografa Corina Dubeștean ne ajută să înțelegem ce a făcut atât de important Sever Bocu de a rămas viu în conștiința comunității și, desigur, ne va fi ghid prin acest muzeu.

Pe de altă parte, Lipova a găzduit și Episcopia Ortodoxă, multă vreme până să apară episcopia care astăzi este la Arad. Această episcopie a avut la un moment dat și o catedrală, poate una dintre cele mai neobișnuite biserici ortodoxe din spațiul românesc, cu istorie frumoasă, impresionantă în interior, cu o serie de povești care ne leagă și de Sever Bocu, dar și de ceea ce a însemnat Lipova în perioada otomană. Biserica Ortodoxă Română din Lipova se află în partea centrală a orașului, lângă bazarul turcesc și a fost biserica de suflet a lui Sever Bocu. Este spectaculoasă-un monument istoric remarcabil, neobișnuit pentru ortodocșii din celelalte părți ale țării, unde arhitectonic vorbind, lucrurile sunt complet diferite în bisericile ortodoxe. Această biserică are o turlă neobișnuită, are un stil arhitectonic neașteptat, un interior care este cu adevărat remarcabil și o vechime de aproape 700 de ani. În biserică sunt păstrate chiar și veșminte de cult ale musulmanilor. Cum și de ce, află în această ediție Cristi, de la preotul-muzeograf Alexandru Neicu.

Nu putem pleca din județul Arad, fără să nu ne așezăm și la masă. Și dacă tot ne-am perindat prin bazinul Mureșului și am aflat că Lipova a fost cândva un centru foarte viu, plin de comercianți, comerț și diverse influențe, n-ai cum să nu mănânci ceva specific. Iar acum, specific este, de exemplu, să mergi de-a lungul Mureșului, până la trecerea în Ungaria, să te oprești, să zicem, la taverna din Pecica și să-i rogi pe cei de acolo să facă ceva care să aibă legătură cu apa, cu peștele. Așa am făcut noi și astfel am aflat că există o rețetă uimitoare, care ne-a luat prin surprindere-tocănița de somn, cu o garnitură absolut inedită din paste cu brănză-o masă gustoasă și sățioasă, completată cu borș de pește, jumări de pește și rondele de ceapă. Ceva bun de tot.

Așadar, în acest episod, v-am pregătit povești din Arad cu gust de istorie, cu gust de prezent, dar și cu gust delicios de pește. Ca să le savurați pe îndelete, fiți alături de noi, de la început, până la final.

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabara

 
Primul 10 al Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la momentul care a schimbat istoria gimnasticii, în exclusivitate la TVR

Exercițiul de la paralele recompensat cu prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, reportaje de arhivă și un amplu interviu cu Nadia ...

„Sfântul Mitică Blajinul”, un spectacol cu parfum de actualitate. Lun(e)a de teatru continuă la TVR 1

Adaptarea pentru TV a spectacolului de teatru „Sfântul Mitică Bşajinul” a fost realizată în 1982 şi i-a reunit, într-o distribuţie de aur, pe ...

Trei premii Regal Literar pentru TVR

Trei premii Regal Literar pentru TVR

publicat: joi, 16 iulie 2026

Eugenia Vodă, Marina Constantinescu ș i Victor-Andrei Dochia, recompensa ț i pentru contribu ț ia în jurnalismul cultural

 

#tvr1