loader

Redescoperim „Vremuri şi discursuri”, cu Marius Bodochi, la TVR 1

Vineri, 15 ianuarie, de la ora 12.00, la TVR 1, în emisiunea Vremuri şi discursuri . În lectura actorului Marius Bodochi, am ascultat fragmente din publicistica lui Mihai Eminescu şi ne-am amintit versurile Glossei eminesciene.

 

Pentru unii, poate părea banal să-l mai considerăm pe Mihai Eminescu drept contemporanul nostru.

Şi totuşi… „Ca la noi la nimenea… O mulţime de oameni bizari se mişcă pe acestă scenă bizară. Autori care nu ştiu a scrie o frază corectă, oameni de stat care nu pot justifica nici săvârşirea şcolii primare, advocaţi fară Dumnezeu, pictori orbi şi sculptori fără mâini, generali care nu ştiu a citi o hartă, subprefecţi ieşiti din puşcării, leguitori recrutaţi din stâlpi de cafenele, iată banda ocultă care guvernează România” (Mihai Eminescu).

Pornind de la adevărul universal valabil desprins din versurile Glossei eminesciene, actorul Marius Bodochi ne-a invitat să trasăm un arc peste timp aducând în contemporaneitate publicistica lui Mihai Eminescu.

(w500)

Cu riscul de a fi deranjat pe mulţi potentaţi ai vremii, Eminescu şi-a exprimat convingerile politice bazate pe un patriotism veritabil şi pe un naţionalism temperat, în ziarul Timpul“, în perioada 1877-1883. Am redescoperit actualitatea textelor sale, căci „toate-s vechi şi nouă toate”, în lectura actorului Marius Bodochi, vineri, 15 ianuarie, de la ora 12.00, la TVR 1, în emisiunea Vremuri şi discursuri. Filmările cu Marius Bodochi recitând versurile Glossei au fost realizate pe străzile Bucureştiului de azi, iar momentele de lectură din publicistica lui Eminescu au fost filmate la Casa Bacovia, tot din Bucureşti.

realizator: Ruxandra Ţuchel

16:30 Gala Aniversară Florin Piersic 90

Realizator Ruxandra Tuchel

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

*HENRI ROUSSEAU (ep.1)

Întreaga viață, Pablo Picasso a păstrat în atelier patru tablouri, toate aparținând aceluiași pictor: Henri Rousseau. Îi adora lucrările, considerându-le un etalon pentru propria sa operă. Povestea pictorului Rousseau începe spre sfârșitul secolului al XIX-lea, la Paris-efervescent epicentru unde, zilnic, artele se reinventează. În 1868, la 24 de ani, provincialul Henri se muta la Paris și, patru ani mai târziu, se angaja ca funcționar la Oficiul Vamal. Scriitorul Alfred Jarry a fost primul care l-a numit, cu afecțiune și amuzament, Le Douanier (Vameșul). Dar, după două decenii, nesatisfăcut de meseria ingrată, Henri Rousseau hotăra să se dedice artei. În 1890, finaliza primul său autoportret, intitulat Eu însumi. Portret-peisaj, care îi înglobează personalitatea, talentul și visurile de glorie.

ANA ASLAN

La mijlocul veacului trecut, idealul „tinereţii fără bătrâneţe” devenea mai accesibil graţie spiritului iscoditor şi perseverent al unei românce pe nume Ana Aslan. La 13 ani, în urma pierderii tatălui, de care era foarte ataşată, s-a hotărât să urmeze Medicina. Primul Război Mondial, tânăra studentă l-a trăit îngrijind răniţii în spitalele de campanie din Iaşi. În 1924, la doi de la absolvirea facultății, a susţinut teza de doctorat sub îndrumarea profesorului Daniel Danielopolu, eminent fiziolog şi cardiolog. A urmat o carieră strălucită, în care cercetarea ştiinţifică s-a împletit cu experienţa de clinician şi talentul de pedagog. Punctul de cotitură a survenit abia la vârsta de 52 de ani, când a descoperit efectele regeneratoare ale procainei-anestezic local administrat unui tânăr suferind de artroză.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. PĂMÂNTUL (ep 7)

Situate în Atlanticul de Nord, Insulele Feroe sunt vestigiile unora dintre cele mai violente activități geologice petrecute pe Terra. Astăzi, arhipelagul include 29 de insule cu fiorduri, turbării și formațiuni de relief acoperite cu vegetație, alcătuind un peisaj misterios, încărcat de legende. Uriașul și Vrăjitoarea aflate în apropierea coastei sunt, de fapt, niște coloane stâncoase, desprinse de insulă din cauza eroziunii. Lovite permanent de valurile oceanului, cele două formațiuni se vor prăbuși într-o bună zi, dispărând pentru totdeauna. În acest arhipelag, unde numărul oilor îl depășește pe cel al oamenilor, istoriile despre huldufolk, „poporul ascuns”, se transmit din generație în generație.

ODISEEA UNEI SEPII (ep.1)

Acolo unde apele Canalului Mânecii se îngemănează cu Atlanticul, Coasta Legendelor își împletește istoria cu cea a oceanului. În adâncuri, fauna și flora alcătuiesc un ecosistem sălbatic unic. O minusculă sepie (Sepia officinalis) se dezvoltă discret, la adăpostul unui ciorchine negricios. Ghemuită într-un ou de nici un centimetru, nu ştie-deocamdată-că, în scurta sa existență, va întâlni nenumărate obstacole. Ghidată de instinct și curiozitate, această cefalopodă, rudă a calmarului și caracatiței, va străbate teritorii primejdioase pentru a-și atinge scopul suprem: perpetuarea speciei.

Producator Oana Hasegan

AUDIENŢA GENERALA (AG)

 
„Mi se prevedea un viitor de cioban de mare clasă...” - regizorul Stere Gulea, în dialog cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”

Cătălin Ştefănescu ne propune o nouă întâlnire cu regizorul şi scenaristul Stere Gulea. Pe 1 februarie, de la ora 23.00, la „Garantat 100%".

„Povești pierdute pe un peron de tren” – luni, la „Dosar România”

După 13 ani de uitare, destinele personajelor acestui film sunt redate telespectatorilor de producătorul şi realizatorul Răzvan Butaru. Le ...

Povestea din ochii lor

Povestea din ochii lor

publicat: joi, 29 ianuarie 2026

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 

#tvr1