loader

Redescoperim „Vremuri şi discursuri”, cu Marius Bodochi, la TVR 1

Vineri, 15 ianuarie, de la ora 12.00, la TVR 1, în emisiunea Vremuri şi discursuri . În lectura actorului Marius Bodochi, am ascultat fragmente din publicistica lui Mihai Eminescu şi ne-am amintit versurile Glossei eminesciene.

 

Pentru unii, poate părea banal să-l mai considerăm pe Mihai Eminescu drept contemporanul nostru.

Şi totuşi… „Ca la noi la nimenea… O mulţime de oameni bizari se mişcă pe acestă scenă bizară. Autori care nu ştiu a scrie o frază corectă, oameni de stat care nu pot justifica nici săvârşirea şcolii primare, advocaţi fară Dumnezeu, pictori orbi şi sculptori fără mâini, generali care nu ştiu a citi o hartă, subprefecţi ieşiti din puşcării, leguitori recrutaţi din stâlpi de cafenele, iată banda ocultă care guvernează România” (Mihai Eminescu).

Pornind de la adevărul universal valabil desprins din versurile Glossei eminesciene, actorul Marius Bodochi ne-a invitat să trasăm un arc peste timp aducând în contemporaneitate publicistica lui Mihai Eminescu.

(w500)

Cu riscul de a fi deranjat pe mulţi potentaţi ai vremii, Eminescu şi-a exprimat convingerile politice bazate pe un patriotism veritabil şi pe un naţionalism temperat, în ziarul Timpul“, în perioada 1877-1883. Am redescoperit actualitatea textelor sale, căci „toate-s vechi şi nouă toate”, în lectura actorului Marius Bodochi, vineri, 15 ianuarie, de la ora 12.00, la TVR 1, în emisiunea Vremuri şi discursuri. Filmările cu Marius Bodochi recitând versurile Glossei au fost realizate pe străzile Bucureştiului de azi, iar momentele de lectură din publicistica lui Eminescu au fost filmate la Casa Bacovia, tot din Bucureşti.

realizator: Ruxandra Ţuchel

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1