Vineri, 16 noiembrie, de la ora 22.45, celebrul Marcel Iureş spune povestea lui George Emil Palade, primul român medaliat cu Premiul Nobel. Documentarul, realizat de Irina Pacurariu prezintă imagini şi interviuri care dezvăluie în premieră detalii din viaţa savantului român.

Filmul aduce imagini indite din casa unde a locuit în Bucureşti în timpul facultăţii, filmări în laboratoarele de la Rockefeller University unde şi-a desăvârşit cercetarea care i-a adus recunoşterea, interviuri şi imagini de la Departamentul de biologie celulară din Facultatea de medicină a Universităţii Yale pe care a înfiinţat-o. G.E. Palade este primul român medaliat cu Nobel. A primit distincţia pentru medicină în 1974, motivată de cercetările şi descoperirile unice făcute în universul celulei.

Irina Păcurariu şi Roxana Georgescu, cercetător la Rockefeller University, New York

Dincolo de dimensiunea lui incontestabilă de savant absolut - a intrat cu 10 la Universitatea de Medicină din Bucureşti, a trecut toate examenele cu 10 şi a absolvit cu aceeasi notă- George Emil Palade a fost un personaj fascinant. Emigrat în 1946 în SUA, împreuna cu prima soţie, fiica industriaşului Nicolae Malaxa, a fost primit imediat de Rockefeller Center - cea mai prestigioasa intituţie academică de cercetare din SUA - unde în scurt timp a ajuns Şeful laboratorului de biologie celulară. În 1974 este invitat la Universitatea Yale pentru a crea departamentul de biologie celulară de la Facultatea de Medicină. După aproape 20 de ani se retrage în California, la San Diego University, unde i se pune la dispoziţie o întreagă structură academică.

Acasa la George Emil Palade, cu nepotul profesorului, profesorul R.S. Palade

În cei 96 de ani de viaţă, Palade a păstrat mereu legătura cu România şi a militat concret pentru cercetarea fundamentală de aici. Datorită lui există la Bucureşti un institut care continuă să încurajeze şi să lanseze cele mai strălucitoare minţi care doresc să lucreze în domeniu. Testamentul lăsat este mai degrabă o declaraţie de iubire decât o moştenire. Ultima lui dorinţă a fost ca toate medaliile, diplomele, premiile pe care le-a primit, inclusiv Nobel (a cărui medalie este evaluată la aproape 500 de mii de $ de piaţa de licitaţii), să fie aduse în România, iar cenuşa de după incinerare să fie spulberată jumătate în Munţii Stâncoşi din Colorado, jumătate în Carpaţii de acasă.

La Yale University

Tot în 16 noiembrie, de la 23.10, filmul realizat de Andrei Măgălie despre Eugen Ionesco caută să prezinte din secvenţe independente, universul aşa cum l-a văzut Eugen Ionescu. Întâlnirea cu personajele lui - dl. şi dna. Martin din Cîntăreaţa Cheală -în  studioul TVR îl va integra în universul ionescian. Tot aşa cum desenele pe care le va realiza spre sfârţitul vieţii vor completa universul aproape fellinian al lui Eugen Ionescu. În documentar vor vorbi Nicolae Manolescu şi Dan C. Mihăilescu  - doi dintre cei care l-au cunoscut personal. Nu vor lipsi mărturiile lui Marie France Ionesco despre tatăl  său.

Eugen Ionescu s-a născut la Slatina în 1909. Curând, familia pleacă la Paris, unde tatăl său susţine doctoratul în drept. În 1922, tatăl îşi ia copiii în România desparţindu-i de mamă., fapt care îl va marca pentru toată viaţa pe Eugen Ionescu. În ţară urmează  liceul Sf. Sava, apoi Literele şi se căsătoreşte cu femeia vieţii sale, Rodica Burileanu. Cei doi vor rămâne nedespărţiţi până la final. Publică poezie, critică literară, are un stil impetuos şi agresiv  fără a fi superficial. Plecat definitiv în Franţa în 1942, Ionescu se va impune cu un teatru "al absurdului" şi va muta bornele teatrului sec XX.

Alături de S. Beckett, el va fi singurul scriitor în  viaţă care va fi publicat integral in Pleiades- Gallimard şi este primit în Academia Franceză fiind considerat cel mai important dramaturg francez al secolului XX. Un critic permanent al totalitarismului, nazist sau comunist, Ionescu nu s-a afiliat niciunui partid. Se va autonomii "golan" după iunie ' 90 şi va încerca să găsească o cale spre credinţă. Un om cu toate calităţile şi defectele "la vedere", un familist fericit , un copil cu privirea spre societatea care se strânge ca un laţ în jurul lui.

Despre Centenarul Marii Uniri în programele TVR:

Televiziunea Română marchează Centenarul Marii Uniri de la 1918 printr-o serie de proiecte editoriale, difuzate pe TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Internațional, TVR Iași, TVR Craiova, TVR Cluj și TVR Timișoara. În spiritul misiunii sale publice, TVR a conceput, realizat și difuzat, începând din 2017, programe, emisiuni și evenimente legate de marea sărbătoare a românilor.

Printre documentarele dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri se numără seria de portrete „Români care au schimbat lumea”, docudrama „În spatele frontului”, „Memorialul durerii” – Oameni care au făcut România Mare, O generație care ne-a dat o țară, Cei care au lucrat la edificiul Unirii - și filmele din seriile de documentare despre  „Unirile românilor” și „București, capitala rezistenței românești”.

Pe lângă producțiile proprii, televiziunea publică difuzează o serie de filme documentare achiziționate de la producători din străinătate și lungmetraje istorice.

Televiziunea Română a realizat, sub semnul Centenarului, ediția aniversară a Festivalului Concurs Internațional Cerbul de Aur și al patrulea sezon al emisiunii-concurs “Câștigă România”.

O altă componentă a pachetului editorial dedicat de televiziunea publică Centenarului Marii Uniri constă din cele două campanii ample - „#eusuntRomânia” și „Generația Unirii”. Aceste producții grupează reportaje și fillere despre generația care a realizat actul istoric dar și despre tineri din ziua de astăzi, care își manifestă patriotismul construind pentru România.

Proiectele speciale realizate de studiourile teritoriale: TVR Iași – „România 100. Iașul în arcul timpului”; TVR Timișoara – „România Centenară”; TVR Craiova – campania „100 România” și  transmisiunile în direct ale unor evenimente speciale precum festivitățile dedicate Zilei Naționale, Ziua Eroilor sau Vrancea Eroica-Mărășești, completează tabloul producțiilor prin care televiziunea publică celebrează Centenarul Marii Uniri.

Proiectele au fost realizate cu resurse proprii dar și alături de parteneri precum Ministerul Culturii și Identității Naționale sau Primăria Municipiului București.