Readucem la lumină întâmplări, fenomene și personalități istorice care au influențat fundamental soarta românilor timp de aproape 50 de ani... Din 3 mai, marţea, după Telecinemateca, seria de documentare istorice revine cu ediţii în premieră la TVR 1.

„Al treisprezecelea sezon „Adevăruri despre trecut” începe în vremuri în care cunoașterea istoriei dobândește proporții mitice! Mai mult ca niciodată în ultimii ani trăim bântuiți de o foamete teribilă de adevăr. Deși, o igienizare constantă a memoriei este vitală pentru a rămâne în viață și, de cele mai multe ori, oamenii preferă să jongleze candid-nostalgic cu amintirile din vremea Tovarașului și să cearnă doar micile victorii personale transformate pe parcurs în tehnici de supraviețuire” - Raluca Rogojină, realizator şi producător al seriei documentare „Adevăruri despre trecut”.

După 12 sezoane, 8 ani de la prima emisie și peste 130 de documentare, echipa emisiunii „Adevăruri despre trecut” ne oferă în continuare subiecte și mărturii în premieră despre ceea ce a înseamnat viața noastră în comunism și readuce la lumină întâmplări, fenomene și personalități istorice care au influențat fundamental soarta românilor timp de aproape 50 de ani. Din 3 mai, episoadele noului sezon „Adevăruri despre trecut” pot fi urmărite la TVR 1 marţi, după „Telecinemateca”.

„Epoca Brejnev” (cel mai longeviv lider sovietic după Stalin) și „făurirea omului sovietic”; „Femei în  Securitate”; „Autobuzul morții”- adevărul despre cel mai grav accident rutier din perioada comunistă;

„Vagoane Arad - uzina de valută a lui Ceaușescu”; cel mai ambițios proiect ceaușist de dezvoltare din anii industrializării forțate: producerea energiei atomice în România;

fabrica de bucurii „Aradeanca”; unul dintre cele mai bine păzite secrete ale României din perioada comunistă - fabricarea apei grele; „Trabant - mon amour”- sunt doar câteva dintre episoadele pe care echipa coordonată de Raluca Rogojină le-a pregătit la „Adevăruri despre trecut”, sezonul 13.

Figură legendară a literaturii române din anii ’50, Nicolae Labiș a rămas în memoria contemporanilor drept un răzvratit atins de geniu. Labiș nu a fost de conveniență un poet al comunismului biruitor. A crezut până la fanatism într-o nouă eră, într-o formă nouă de poezie, într-un model de om nou al cărui rapsod s-a vrut. El rămâne un personaj tragic prin destinul său crunt. Moartea lui Labis, într-o noapte de decembrie 1956, când a căzut (a fost împins?) pe o linie de tramvai în fața Spitalului Colțea din București, a rămas o enigmă nici pînă azi elucidată. Tot în noul sezon „Adevăruri despre trecut”, realizatorii refac filmul vieții și morții acestui poet damnat, un exilat al lumii în care a trăit.

Din 3 mai, la TVR 1, echipa emisiunii: Raluca Rogojină - realizator și producător, Lavinia Betea - consultant de specialitate; Roxana Tarhon, Raluca Bibiri, Diana Deleanu, Gheorghe Preda - realizatori, Ştefania Ţene, jurnalist şi Lucia Zamfir, documentarist prezintă istorii adevărate, în cel de-al 13-lea sezon „Adevăruri despre trecut”.

Relaţia lui Ceauşescu cu șeful statului sovietic cu cea mai longevivă domnie după Stalin, în primul episod al seriei „Adevăruri despre trecut”. Pe 3 mai, de la ora 23.00, la TVR 1

Ceaușescu a trăit mereu cu obsesia că rușii încearcă otravirea sa prin mijloace chimice. Cel puțin, după invazia Cehoslovaciei în 1968, temerile sale atinseseră cote paroxistice. Asta nu l-a împiedicat să submineze cum s-a priceput el mai bine, autoritatea Moscovei. Timp de 18 ani, din cei 24 ai conducerii sale, relațiile lui Ceaușescu cu URSS s-au concretizat în colaborarea efectivă cu Leonid Ilici Brejnev, șeful statului sovietic cu cea mai longevivă domnie după Stalin.

Dincolo de prietenie, solidaritate, frăție – cuvinte des folosite în comunicatele oficiale pentru a caracteriza relațiile bilaterale, România era trainic legată de URSS prin nevoile stringente de import de materii prime și piața de desfacere asigurată de imensa țară. Sovieticii acordau asistență tehnică la construcția unor mari obiective.

„Deși Ceaușescu a continuat politica duplicitară a lui Dej în relațiile româno-sovietice, a fost mult mai puțin atent decât predecesorul său la consecințele pe termen lung. Inflexibilitatea și voluntarismul său vor fi fost nefaste. Cerea relații de egalitate cu sovieticii, încerca să le impună aceasta chiar în mod jignitor, de vreme ce românii aveau încă multă nevoie de ei. În vremuri de război, vorbim la „Adevăruri despre trecut” despre ce a însemnat epoca stagnării în Uniunea Sovietică și ce repercusiuni a avut ea asupra României, cât de afectată a fost mentalitatea omului sovietic și care sunt consecințele care se resimt și astăzi”, ne invită Raluca Rogojină să urmărim primul episod al „Adevărurilor despre trecut”. Pe 3 mai, ora 23.00, la TVR 1.

Realizator și producător - Raluca Rogojină

Consultanți de specialitate: prof.univ.dr.Lavinia Betea și conf.univ.dr. Mariana S. Țăranu

Montaj - Ioana Cristea